Cultura razboiului rece
Adolf Hitler, in ultimele sale zile, spera in buncarul din Berlinul ca la intilnirea dintre rasa superioara anglo-saxona, democratice, capitalista, apuseana cu cea inferioara, despotica, asiatica, slavo-bolsevica, lupta va continua. Si spre surprinderea mai ales a anglo-americanilor chiar asa sa si intimplat, dar imediat cum vroia Hitler. Stalinismul, idealurile solidaritatii, fraternitatii, egalitatii erau populare in Europa devastata. Initiativa in lupta culturala dintre est si vest era la inceput de partea marxist-leninistilor. Asa ca Stalin, ajuns primul la Berlin, a inceput imediat Propaganda comunista, munca de lamurire a germanilor, italienilor, francezilor, grecilor etc. si din sfera de ocupatie anglo-americana. La scurt timp insa presedintele SUA, Truman s-a dezmeticit, incepe refacerea tarile la vest de Cortina de Fier cu Planul Marshall si riposteaza slavilor marxisti cu aceiasi moneda. Adica demasca sclavia si duplicitatea din Lagarul bolsevic. Banii pentru acest mare proiect cultural secret al CIA au fost luati din Planul Marshall. Si daca slavii nu aveau nici un scrupul fata de dusmanul de clasa, sub patronajul CIA, Radio Europa Libera, Libertatea, sute de publicatii, simpozioane si congrese pledau pentru economia de piata, libertatea si democratia de tip nordamericana. Strategia infruntarii secrete cultural-ideologice a anglo-saxonilor cu rusii, a lumii libere zu lagarul slavilor este analizata de Frances Stonor Saunders in Who paid the piper (Cine plateste). The CIA and the cultural Cold War, Londra 1999, 540 p. Demascarea comunisto-ortodocsilor a devenit facila mai ales dupa inabusirea revoltei muncitorilor din Berlin 1953, Budapesta 1956, Praga 1968, iar activitatea ofiterilor CIA a devenit tot mai usoara. In final, razboiul rece, sau al treilea razboi mondial, dupa diplomatul sovietic Valentin Falin, s-a incheiat cu victoria vestului. Federatia Rusa are cateva % din puterea economica a vestului, iar la mesajul eliberator marxist-leninist s-a epuizat, chiar Moscova. Cam acelasi lucru s-a intimplat si in România. KGB-ul a venit cu ofiteri si un grup de kominternisti pregatiti sa preia puterea si cu sprijinul Armatei Rosii, care a ramas in tara 1944-1958, a exterminat cultura româna neconforma cu Moscova. Mihai Ungheanu, cel mai clar vazator si curajos analist al generatiei sale, descrie degradarea in Holocaustul culturii românest, 1944-1989, ed. D.B.H. 470 p., Mai mult decit atit, continuarea procesului si dupa anul 1989. Daca CIA se folosea de bani, organizatii si actori sub acoperire, KGB-ul la Bucuresti nu avea nici un motiv de a nu actiona pe fata si cu toata brutalitatea, cu Morti civile si moartea de la Sighet, cu Echipele de epurare etc. Titlurile capitolelor sunt edificatoare: Executi rituale; Triumfatori sub protectia katiuselor; Extinderea etichetelor prohibitive; Reprimarea exilului; Interzicerea lui Eminescu; Condamnari post-mortem - Titu Maioreacu; Metoda tapilor ispasitori; Inocenta vinovatilor; Eliminarea indezirabililor; Ocuparea institutiilor; Inocenta comisarilor; Lichidarea lui Mihail Manoilescu; Relansarea modelului executiilor rituale; Scenariul maniheic si sacrificiile rituale... Titlul cartii Holocaustul..., e o preluare de la Stephan Fischer-Galati si este o slabiciune editoriala. Meritorie este reproducerea textelor celor care s-au pus in slujba rusilor si au devenit nolens volens exterminatorii si dupa ´89: Silviu Brucan: Amanuntele unei capturi senzationale (1947); Paul Cornea: Tendinte in opera de arta (1947); Leonte Rautu: Impotriva Cosmopolitismului (1948); Mihai Roller: Sa invatam limba lui Lenin si Stalin (1948); Zigu Ornea: Caracterul reactionar si diversionist al semanatorismului (1961); Radu Florian: O controversa filozofica. La români o deosebire de trecutul celui de al treilea razboi mondial este greu sesizabila. Totusi dupa lectura cartiilor lui Saunders si Ungheanu aveam constiinta depasirii unei epoci istorice. Din pacate mai mult in vest. In est Armata 14 a Rusiei pe Nistru si una mai putin vizibila la Bucuresti reconstruiesc cu aceleasi metode si agenti cultura orientala, care deja in forma ei marxist-leninista sau laica, liber cugetatoare este analizata exhausiv si competent. Globalizarea face ca lupta dintre est si vest sa nu mai fie sinucigasa ca sub Hitler, nici secreta ca in tipul Razboiului rece si a Cortinei de fier, ci constructivista. Adica acum se construieste o situatie haotica sau complexa, care duce cu necesitate la rezultatul dorit ca in Un razboi civil ragizat? (Redefinirea revolutiei) de Mihai Ungheanu in ed. Romcartex 1997, 471 p. Politicieni moldo-valahi sunt orientati spre modelul slav, pravoslavnic. In schimb in Transilvania si Banat cu ajutorul Legitimatiilor de maghiari orientarea incepe a fi pe fata provestica. Astfel aici experienta culturala a razboiului rece, cu tot arsenalul secret si actorii binecunoscuti, redevine actuala. www.viorel-roman.ro
|
Viorel Roman 4/22/2010 |
Contact: |
|
|