Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Poeme

Definiţii

Clapele pianului:

petale sărutate de fluturi
în zbor
în dansul ameţitor
al iubirii încă nenuntite.


Lacrimile:

suflet transformat în mărgăritar.

Luna:

candela nopţii
luminând neînţelesul vieţii.


O viată:
Binecuvântarea Domnului
peste numele omului.

Iubirea:
speranta deplină
trecând peste pod de lumină.

Durerea:
cântec de alăută
peste nădejdea pierdută.


Ca o poveste
Se dedică pictoriţei
Letitia Bucur din New York

În vis, fata cu părul de aur
locuia într-o scoică;
pielea ei – roz-albăstruie
reflecta cu uimire
strălucirea peretilor de sidef;
nisipul împărtea si el, generos
a soarelui căldură
cu gazda ce primise diafana făptură.

Liniste deplină se asternuse
peste tinutul de basm si lumină.

Cuprinsă de amintiri,
aproape lenesă, întinsă
ca pe o canapea,
printesa din povestea de vară visa:

visa că pictează o casă de sidef
lângă valul de mare
care (nu-i asa)
aduce răcoare;
si totodată parcă mângâie
peretii de scoică străvezie;
si mai visa apoi că
nisip, apă si soare
în linistea curată, ca de sărbătoare
o transformaseră pe fată
într-o perlă de sidef adevărată.
...................................................
E mult de-atunci ...
dar - ca în orice poveste -
de aici încolo mult nu mai este;

ar mai fi doar o zi în care
îmi plimbam si eu visele pe plaja pustie;
si am întâlnit în cale scoica străvezie;
era goală acum si parcă nefiresc de curată.

Cine stie
de mai păstra amintire de perlă sau de fată?





Cuvântul – ca o făptură

Vreau să văd cuvântul,
vreau să-i simt sudoarea
si mai vreau cu-ncetul
să-i aud chemarea ...

Nu-mi place cuvântul
când stă rece-n ceaţă
si chiar de iubire usor mă dezvaţă;
Nu-mi place cuvântul care nu miroase
si nu poţi să-l cauti nici ... cu simtul sase!

Vreau să văd cuvântul
să-i stiu muschi si oase
într-o lume-n care atât mai rămase,
căci din ziua-n care el fu început
doar cu el pământul putu fi făcut.

Si-atunci ce-mi rămâne?
Să-l iau cu răbdare,
să-l învăt să-i placă si un strop de sare
si să-l chem aproape, să-l privesc în faţă
si apoi, smerită, să-i ascult povată.





O plimbare cu Tineretea

Am luat Tineretea la brat
si-am invitat-o la plimbare.
După o vreme i-am spus:
Ia-o-nainte!
Mergi înainte, suflete-al meu,
si-apoi asteaptă-mă cuminte
la coltul cu prieteni.

Poti trece si mai departe
chiar si de zidul ce ne desparte...
pe urmă ... nu mai astepta!
Doar dacă vrei – poti să privesti
din când în când
în urma ta....




Raza de lumină

În întunericul ce te-a cuprins
nu stii că vezi;
esti ca sub apă –
ti-e frică să deschizi ochii.


Încet, încet – îndrăznesti
si înveti că si noaptea are lumina ei;
ajunge doar să te gândesti la ea
si o zăresti.
E ca un mugure de bucurie,
e ca o mână întinsă ...
numai să vrei să o primesti
si curajul urcă în tine
ca apa în tulpina însetată.

Floarea primeste atunci lumina
ce sparge densul întuneric al neputintei
si tu descoperi că răspunsul la întrebările disperării
nu e atât de departe pe cât ai crezut
când te-a cuprins cu braţe înselătoare
Întunericul.




Punct si de la capăt

Să începi visând ...
Să visezi că pornesti la drum
tu, cel vechi, pe o cale nouă;
În fata ta – o pată luminoasă,
în spate – culorile atât de familiare;
cu ochii închisi, ghicesti strălucirea;
ochiul dinlăuntru pare orbit;

prima rază taie în două întunericul;
lumina topeste gheaţa neîncrederii.
Mister si credintă cu-ncetul primesc
si spiritu-mi cheamă un sol îngeresc
si-nvată-a vedea.

New York, 2003





Mihaela Albu - New York    9/13/2003


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian