Un presedinte al consensului american
"Cine ar fi crezut ca un negru de 40 si ceva de ani, numit Barack Obama, va deveni intr-o zi candidatul Partidului Democrat la Casa Alba?", intreba el retoric vara aceasta, dupa ce a invins-o pe redutabila Hillary Clinton in cursa pentru investitura, dupa o campanie aprig disputata.
Cel de-al doilea prenume al lui Obama este Hussein, iar dreapta republicana nu ra ratat nicio ocazie ca sa reaminteasca acest lucru. Pe de alta parte, cu intentia de a-i face rau sau pur si simplu inconstient, comentatorii ii gresesc cateodata numele, spunandu-i Osama, prenumele liderului retelei ilamiste al-Qaida.
Barack Obama a iesit din anonimat in iulie 2004 cand, desi era un modest ales local din Chicago, a luat cuvant la Conventia democrata. Milioane de americani s-au recunoscut in figura acestui barbat de culoare suplu, venit la tribuna pentru a pleda cauza lui John Kerry si, mai ales, pentru a pleda pentru reconcilierea americanilor dincolo de diferentele dintre ei, de rasa, varsta sau sex.
Obama, apostolul consensului american, vrea sa fie presedintele acestei reconcilieri. El revendica frecvent mostenirea celor doua modele ale sale, militantul pentru drepturile civice Martin Luther King si presedintele John Kennedy, cu care are in comun tineretea si carisma.
Adversarii sai ii contesta aceasta ambitie. Tabara republicanului John McCain pune sub semnul intrebarii capacitatea lui Obama de a fi seful unui stat implicat in doua razboaie si il acuza de irationalitate. A fost acuzat de elitism, i s-a pus sub semnul intrebarii patriotismul, a fost taxat drept naiv si ironizat pentru lipsa de experienta.
Crescut de mama sa in Indonezia, apoi in Hawai de parintii din partea mamei, Obama este intai de toate un intelectual. Desi avea in fata o cariera profitabila in finante dupa ce a absolvit cursurile Universitatii Columbia, a preferat un post de asistent social in ghetourile din sudul orasul Chicago. Le-a parasit pentru a studia la Harvard, loc de pelerinaj obligatoriu pentru elita americana. A devenit primul redactor-sef de culoare al prestigioasei Harvard Law Review in 1991.
Dupa Harvard, se intoarce sa lucreze in Chicago ca avocat la un cabinet unde o intalneste pe cea care ii va deveni sotie, Michelle, avocata absolventa de Princeton si Harvard, pe care o numeste "stanca" vietii sale. Originara dintr-un cartier sarac al orasului Chicago, Michelle ocupa in prezent un post de conducere intr-unul dintre cele mai mari grupuri de spitale publice din oras. Cei doi au doua fetite, Malia si Sasha, de zece, respectiv sapte ani.
Dupa o candidatura fara succes la Camera Reprezentantilor in 2000, Obama este ales senator in noiembrie 2004, devenind singurul senator de culoare din Congres. Are o reputatie de stanga pentru ca se opune razboiului din Irak, apara dreptul la avort si s-a opus numirii unor conservatori la Curtea Suprema. Insa Obama contesta aceasta eticheta.
El a promis ca nu va mari impozitele decat pentru veniturile mari si intentioneaza sa coopereze cu republicanii.
Obama a scris doua carti.
In prima sa carte memoristica, "Dreams from My Father: A Story of Race and Inheritance" (Visuri de la tatal meu: O poveste despre rasa si mostenire), publicata in 1995, Obama vorbeste despre visurile sale idealiste: "Schimbarea nu va veni de la varf, voi declara eu. Schimbarea va veni de la masele de oameni mobilizate. Asta voi face eu. Imi voi organiza semenii pentru a aduce schimbarea." In carte, Obama nu vorbeste insa de instrainarea dintre mama si tatal sau vitreg indonezian, Soetoro.
Scrisa intr-un moment in care Obama nu se gandea atat de mult la cariera politica, ci mai degraba la publicarea unei carti bune, aceasta lasa impresia de autenticitate, avand "caractere mixte".
"The Audacy of hope" este o carte care starneste controverse. "A scris prima varianta foarte clar" sustine Cass Sunstein, profesor la Universitatea din Chicago, care a citit capitolele despre Constitutie si politica economica. "Mi-a explicat foarte clar ca mi-a dat ciornele pentru ca are nevoie de comentarii. Am scris foarte detaliat comentariile mele. Oricum a acceptat foarte putine dintre ele si le-a folosit, insa cu propriile sale cuvinte".
Cartea ilustreaza multe dintre subiectele care au fost abordate si in campania pentru presedintie. In clasamentul celor mai citite romane intocmit de cotidianul New York Times, "The Audacy of hope" a ocupat locul 3. Titlul cartii a fost inspirat dintr-o predica a pastorului Jeremiah Wright, al Bisericii Unite a lui Christos din Chicago, care a devenit ulterior mentorul lui Obama. In carte se vorbeste despre lupta continua care trebuie dusa impotriva armelor nucleare si a inegalitatilor rasiale.
Obama si-a facut publica, de la inceputul carierei, identitatea sa politica, definita de mobilizarea si organizarea maselor. Dupa ce a fost ales ca senator, sotia sa, Michelle, a marturisit unui reporter ca "Barack nu este inainte de toate un politician. El este un activist al comunitatii care exploreaza politica pentru a aduce schimbarea"
Desi o persoana controversata, Obama are multe idealuri pe care nu vrea sa le sacrifice pentru a obtine puterea. El insusi a declarat ca fiecare politician trebuie sa inteleaga limitele puterii. "Ceea ce incerc constant sa fac este sa mentin un echilibru intre o ratiune dificila si un suflet mare".
Cei apropiati il considera un prieten cu ambitie, echilibru si intuitie.
Sa speram ca romani - candieni , presedintele Barack Obama va fi un prieten de nadejde al Romaniei si Canadei .
|
Observator 11/5/2008 |
Contact: |
|
|
