Imnul de stat al Romaniei
160 de ani de Deșteaptă-te, române!
Versurile imnului național aparțin lui Andrei Mureșanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.
Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet și etnograf, om de mare cultură, cântăreț și autor de manuale de muzică.
Poemul Un răsunet al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea - în țara Românească Revoluția a izbucnit pe 11 iunie (e locul să spunem că există autori care afirmă că "Deșteaptă-te, române!" ar fi fost intonat prima dată la Brașov - n.r.). Poemul va deveni imn sub titlul "Deșteaptă-te, române!", câștigându-și instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic și mobilizator pe care-l conține. Începând din 1848, "Deșteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independență (1877-1878), cât și în cel al primului și celui de-al doilea război mondial.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice, "Deșteaptă-te, române!", ca și alte marșuri și cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Din anii '70, melodia a putut fi din nou cântată dar fără versurile originale.
Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanților.
Mesajul imnului "Deșteaptă-te, române!" este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilență pentru a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim "acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naționale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la "Marseilleza" Revoluției franceze.
Invocația destinului național este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest "acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele patru dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Pe lângă acest imn, românii mai au "Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) și, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune și armonie. "Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, care reunește întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuși un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea și dorința românilor de a trăi laolaltă.
|
Sabin Popescu 7/30/2008 |
Contact: |
|
|
