Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Locuri spirituale si orase din Romania ( 62 ) - Manastirea Namaesti , orasul Curtea de Arges

CURTEA DE ARGE}
Municipiu situat in partea central-sudica a Romaniei, in vestul judetului Arges, in zona dealurilor Argesului, la 420 m altitudine, pe cursul superior al raului Arges, la intersectia paralelei de 450821 latitudine nordica cu meridianul de 244045 longitudine estica, la 38 km Nord-Nord Vest de municipiul Pitesti. Din punct de vedere demografic Curtea de Arges face parte din categoria oraselor mici, cu o populatie de 33 464 locuitori, din care 16 057 de sex masculin si 17 407 de sex feminin. La recensamintele efectuate de-a lungul ultimului secol, Curtea de Arges a inregistrat o permanenta crestere a populatiei. Astfel, in 1912 au fost consemnati 6 279 locuitori, in 1930 erau 6 809 persoane, in 1948 s-au numarat 9 180 suflete, in 1956 s-au inregistrat 10 764 locuitori, in 1966 locuiau 16 424 persoane, in 1977 erau 24 645 locuitori, in 1992 crescuse la 35 824 locuitori, iar in anul 2002 a inregistrat o usoara scadere ajungand la 32 510 locuitori. Municipiul Curtea de Arges se extinde pe o suprafata de 7,6 kmp din care 1,6 kmp o reprezinta suprafata in intravilan. Daca raportam numarul de locuitori la suprafata totala a orasului rezulta o densitate de 4 403 locuitori pe kmp. Municipiul Curtea de Arges este un important nod rutier si dispune de o statie de cale ferata inaugurata in 1880. Din punct de vedere economic Curtea de Arges se remarca prin exploatarea si prelucrarea lemnului (mobila, cherestea), prin existenta a doua hidrocentrale (una de 15,4 MW si alta de 7,7 MW) si a unor fabrici de componente electronice, de aparate electrice pentru uz casnic (mixere, aspiratoare, föhn-uri), de piese auto, de ceramica fina (obieste din portelan), de confectii si alimentare. Totodata, Curtea de Arges este un important centru pomicol si un activ centru turistic. Muzeu cu sectii de istorie si de arta populara. Universitate.
Istoric. Sapaturile arheologice efectuate in perimetrul municipiului au scos la iveala o necropola tumulara hallstattiana apartinand culturii Ferigile (1150-450 i. Hr.), un tezaur alcatuit din inele din aur datand din epoca Bronzului si un tezaur de denari romani republicani emisi in perioada 148-64 i.Hr. Unii istorici afirma ca aici ar fi existat, probabil, curtea voievodului roman Seneslau (conducatorul unei formatiuni statale feudale din stanga Oltului) asa dupa cum este mentionat in “Diploma Ioanitilor” din anul 1247. Conform legendei, orasul Curtea de Arges a fost intemeiat pe la anul 1290 de catre Radu Voda (cunoscut si sub numele de Negru-Voda) – primul domn al |arii Romanesti. Prima atestare documentara a localitatii dateaza din anul 1330 cand se pomeneste existenta aici a Cetatii Arges. Localitatea a fost resedinta domneasca din perioada ultimilor ani de domnie ai lui Basarab I (1310-1352) si pana in timpul domniei lui Dan II (1420-1431). {n 1369, Vladislav I (Vlaicu), domn al |arii Romanesti (1364-circa 1377) a mutat capitala |arii Romanesti de la Campulung la Curtea de Arges, la cancelaria domneasca de aici fiind emise primele acte domnesti din cate se cunosc pana in prezent (primul act este datat 25 noiembrie 1369) care purtau mentiunea “din Arges”. Asezarea apare consemnata cu numele actual, pentru prima data, intr-un act din 24 aprilie 1510 scris de gramaticul Varnava, in timpul domniei lui Neagoe Basarab. Totodata, Curtea de Arges a fost prima resedinta a Mitropoliei |arii Romanesti infiintata in 1359 de domnul Nicolae Alexandru (fiul lui Basarab I) pe langa care a functionat (din 1359) o scoala de gramatici. Orasul Curtea de Arges a fost declarat municipiu la 18 ianuarie 1995, avand in subordine adminsitrativa localitatea componenta Noaptes.
Monumente: vestigiile Curtii Domnesti , de forma unei incinte patrulatere, marginita de ziduri din piatra - curte intemeiata la sfarsitul secolului 13 si reinnoita in 1340. Din ansamblul Curtii Domnesti se mai pastreaza pivnitele a doua case domnesti, ruinele Bisericii “San Nicoara” (edificiu de mici dimensiuni, cu specific arhitectonic bizantino-balcanic, construit la sfarsitul secolului 13 si inceputul secolului 14), care a functionat ca paraclis al Curtii Domnesti si biserica domneasca “Sfantul Nicolae” , ctitorie a domnului Basarab I si a fiului sau Alexandru, terminata in 1352. Biserica domneasca “Sfantul Nicolae” este un edificiu de mari dimensiuni, cu plastica fatadelor realizata din zidarie de caramida aparenta si piatra de rau, cu rosturi largi de mortar sclivisit. Planul bisericii apartine tipului cruce. Pronaosul este boltit in semicilindru transversal avand in mijloc o cupola elipsoidala. Naosul este patrat si foarte mare, dominat deasupra de o turla monumentala. La interior biserica “Sfantul Nicolae” pastreaza picturi murale executate in anii 1364-1366 in stilul epocii bizantin-paleologe. {n secolul 18 bisericii “Sfantul Nicolae” i s-au adaugat ancadramentele ferestrelor din piatra sculptata. {n aceasta biserica se afla mormantul domnului Vlaicu-Voda si moastele Sfintei Filofteia; Biserica episcopala sau Biserica Manastirii Curtea de Arges (despre acest obiectiv vezi ziarul “Observatorul” din 11 ianuarie 2005); Palatul episcopal, construit in anii 1886-1890; biserica “Brad-Botusari”, ctitorie din anii 1583-1585 a domnului Petru Cercel, cu refaceri din secolul 19; bisericile cu hramurile “Adormirea Maicii Domnului”-Drujesti (1793-1795), “Sfintii {ngeri” (1717), “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” (1583, “Sfintii Voievozi”-Flamanzesti (1796), “Sfantul Gheorghe” (1934-1936); cladirea Muzeului municipal (1897); cladirea fostei Primarii (1900-1902); cladirea Garii feroviare (1880); Fantana lui Manole – constructie de zidarie realizata in stilul cismelelor din regiunea de munte a judetului Arges – plasata pe locul unde legenda spune ca s-ar fi prabusit mesterul Manole – cel care a zidit biserica manastirii Curtea de Arges.

Manastirea Namaesti
Aflata in arealul satului Namaesti din comuna Valea Mare-Pravat, judetul Arges, intr-un cadru pitoresc, sub coasta Schitului, pe versantul drept, abrupt si stancos al raului Argesel, la 765 m altitudine, la 5 km Nord Est de municipiul Campulung, manastirea Namaesti adaposteste 33 de calugarite care duc o viata de sine, sub staretia maicii Ana Lucia Nedelea. {n ceea ce priveste intemeierea acestei manastiri, a carei biserica este sapata in stanca, nu exista date certe. Unii cercetatori presupun ca biserica a fost initial o catacomba folosita de primii crestini din perioada romana ca loc de rugaciune. Traditia asociaza intemeierea manastirii Namaesti cu descoperirea in aceasta catacomba a icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului despre care se crede ca a fost pictata de Sfantul Apostol si Evanghelist Luca. Aceasta icoana a Maicii Domnului se pare ca este una dintre cele 12 icoane pictate de Sfantul Apostol si Evanghelist Luca la dorinta Maicii Domnului care le-a destinat celor 12 Apostoli ce urmau sa plece in lume pentru propovaduirea Evangheliei, fiind una dintre cele mai vechi icoane din intreaga crestinatate. Aceasta icoana a Maicii Domnului a fost adusa pe aceste meleaguri de Sfantul Apostol Andrei – cel care a sadit pentru prima data samanta credintei crestine pe pamantul Scythiei Minor (Dobrogea de astazi) dupa care a pornit spre Dacia Superior facand un popas langa un templu pagan inchinat zeului suprem al geto-dacilor (Zamolxis). Sfantul Apostol Andrei a intrat in aceasta grota si a lasat icoana Maicii Domnului aproximativ pe locul in care se afla acum biserica manastirii Namaesti. Conform legendei, trei ciobani au ajuns intr-o zi cu oile intr-o zona din apropierea locului in care se afla biserica in prezent. {nnoptand in acest loc, cei trei ciobani au avut acelasi vis: “in dangat de clopot si in rugaciune, fiecarui cioban i s-a aratat un inger care le-a spus ca in interiorul acestei stanci sta de multe veacuri o icoana cu chipul Maicii Domnului pictata dupa infatisarea ei adevarata. A doua zi ciobanii si-au spus unul altuia visul pe care l-au avut si s-au infricosat, hotarand sa plece pe un alt versant alaturat. A doua noapte visul s-a repetat, iar a treia noapte li s-a aratat clar chiar Maica Domnului care i-a indrumat sa mearga la o stanca anume aratandu-le intrarea intr-o grota si spunandu-le sa faca lacas de rugaciune acolo unde vor gasi icoana. Tot atunci, Maica Domnului le-a spus ciobanilor ca numarul vietuitoarelor din cadrul manastirii care se va intemeia aici sa fie intotdeauna 33, respectiv numarul anilor traiti de mantuitorul nostru Iisus Hristos pe pamant. Respectand intrutotul cele visate, cei trei ciobani au gasit icoana Maicii Domnului care stralucea in interiorul pesterii ca intr-un altar, dupa care au daltuit in stanca o bisericuta. Cel mai vechi document care atesta existenta manastirii Namaesti dateaza din 1386, fiind un hrisov semnat de domnul Mircea cel Batran prin care acesta daruieste satul din vale schitului de maici Namaesti. Ulterior schitul Namaesti apare consemnat in hrisoavele domnilor Radu cel Mare (1503), Mircea Ciobanul (1547), Mihnea Turcitul (1590), Matei Basarab (1653) s.a. Interiorul propriu-zis al bisericii, care are dublu hram - “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” si “Izvorul Tamaduirii” – este sapat in conglomerate de Bucegi, naosul si altarul formand o scobitura boltita de circa 7 metri. Tavanul este din stanca, deasupra lui fiind ridicata o turla de 6 metri inaltime, construita din caramida si luminata de 4 ferestre. Altarul este separat de interiorul bisericii printr-o catapeteasma de lemn de stejar sculptat. Usile imparatesti si diaconesti au terminatii in partea superioara in forma de turnuri in stil gotic si sunt aurii. Masa din altar este realizata dintr-un bloc de piatra, fixa si stabila. Pridvorul bisericii este construit din caramida si are picturi pe peretii interiori. Pe peretii interiori ai bisericii se vad doar urmele dalturii in stanca, acestia fiind impodobiti cu icoane, intre care se remarca icoana Maicii Domnului, facatoare de minuni, ferecata in argint de catre postelnicul Ianache in anul 1778 si incadrata intr-o rama de argint in 1913 din initiativa Elenei Rosty, sotia unui general roman. {n apropierea bisericii se afla clopotnita construita din caramida si scandura, iar pe versantul abrupt se grupeaza 14 chilii construite din piatra si barne si casa staretiei realizata in spiritul arhitecturii traditionale muscelene. {n timpul primului razboi mondial, staretia, o parte din chilii si din biserica au ars din cauza unor bombe cazute in apropierea lor. Sergentul Ion Mustata a salvat icoana Maicii Domnului precum si cateva carti vechi si odoare bisericiesti. Asezamantul monahal a fost restaurat in 1843, cand biserica a fost largita, in 1918-1921 si 1957-1968. Muzeu de arta religioasa cu obiecte de arta bisericeasca si de carti vechi romanesti. Langa biserica se afla mormantul schimonahiei Pelaghia Negulici, mama pictorului Ion Negulici. Biserica manastirii Namaesti este declarata monument istoric.


N.O.
Prezentarea locurilor spirituale si oareslor se face in ordine alfabetica de Dan Ghinea din Toronto




Dan Ghinea    5/13/2008


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian