Traditii romanesti in Mai
Luna indica, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) si exuberanta vegetatiei (Frunzar). Zicala populara "Mai e Rai" caracterizeaza cel mai propice timp pentru agricultura: suficient de calduros, precipitatii abundente, lipsite de grindina si piatra. Pe ogoare, in livezi, gradini si podgorii activitatea este in toi, iar turmele de oi, cirezile de vite si prisacile dau randament maxim. Sarbatorile populare din luna mai, putine cu data fixa (Arminden, Constandinu Puilor si Ioan Fierbe-Piatra) si mai numeroase cu data mobila (pentru un an cu data mobila a Pastelui la1 Mai: Paste, Pastele Blajinilor, Ropotitul Testelor, Matcalaul, Joile Verzi, Todorusale) cuprind obiceiuri si practici sezoniere specifice primaverii.
1 mai
Armindeni
Ziua dedicata zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semanate, viilor si livezilor se numeste Armindeni in Transilvania, Banat, Bucovina si Moldova, unde este celebrat la 1 mai, si Sangiorz in Muntenia si Oltenia, unde este praznuit la 23 aprilie. In Tara Lapusului el este sarbatorit la Rusalii. Obiceiurile specifice acestei zile sunt: impodobirea cu ramura verde, substitut al zeului vegetatiei, a stalpilor portilor si caselor, a intrarilor in adaposturile vitelor si in alte anexe gospodaresti pentru protectia oamenilor si animalelor de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice; implantarea in curte, in mijlocul satului, la stana de oi, in tarina, intre hotare a unei prajini inalte cu ramuri verzi in varf sau chiar a unui arbore intreg curatat pana spre varf de crengi si impodobit cu cununi de flori si spice de grau numit Arminden, Maial, Pomul de Mai; organizarea petrecerilor campenesti, la iarba verde, la padure, la vii si livezi unde se manca miel fript si se bea vin rosu amestecat cu pelin, pentru schimbarea sangelui si apararea oamenilor si vitelor de boli, in special de ciuma, asa cum rezulta dintr-o veche strigatura populara: "Frunza verde de pelin, / Iata-ne la Armindeni, / Beau mesenii si mananca, / Si de ciuma nu li-e frica!"; rostogolirea (tavalitul) prin iarba, spalarea pe maini si pe fata cu roua; strigarea pe nume a strigoilor pentru a-i impiedica sa fure mana vitelor cu lapte si a holdelor semanate; purtarea pelinului la palarie, in san, in buzunare, impodobirea ferestrelor si icoanelor cu ramuri sau frunze de pelin; semanarea primelor cuiburi de fasole si castraveti. Local, Armindenul se considera inceput de vara si limita calendaristica pana cand se mai putea semana porumbul. Obiceiul prinderii ramurii verzi sau implantarii Pomului de Mai a fost amalgamat cu traditia inspirata de episodul din Noul Testament al omorarii copiilor de Irod. Conform legendei, dupa ce ar fi taiat o zi intreaga capetele copiilor, mergand din casa in casa, ar fi pus seara, ca semn, o ramura verde la locuinta unde au ajuns si de unde urma sa inceapa a doua zi macelul. Dar, in timpul noptii, oamenii au pus ramuri verzi la toate casele, inseland pe Irod si salvand pe pruncul Iisus.
Sambra Oilor
Prima mulsoare a turmei de oi urmata de o frumoasa petrecere campeneasca la inceputul sezonului pastoral (varatul) in ziua de Sangiorz sau in alta zi de la inceputul lunii aprilie si inceputul lunii mai este numita Sambra Oilor, Arietul, Ruptul Sterpelor, Masurisul Oilor. Dupa numeroase activitati practice (inchiderea tarinelor, construirea sau repararea stanilor, intarcatul mieilor, tunsul oilor si berbecilor) si juridice (asocierea proprietarilor de oi pentru formarea stanei, insemnarea oilor, angajarea ciobanilor, plata pasunatului etc.), la Sambra Oilor se masura si se cresta pe rabojul de lemn laptele de la oile fiecarui sambras dupa care se calcula cantitatea de branza cuvenita la spargerea stanei (Alesul, Rascolul). Pentru a obtine o cantitate de lapte cat mai mare la "masurisul" oilor, proprietarii isi pasuneau si pazeau ei insisi oile in noaptea de 22/23 aprilie si apoi le mulgeau in ziua de 23 aprilie. Din primul lapte al stanei se prepara un cas care se impartea intre proprietarii oilor. Activitatile practice si juridice erau insotite de numeroase acte rituale menite sa apere stana si ciobanii de fortele malefice pe timpul verii: aprinderea Focului Viu, afumarea ciobanilor si oilor, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui, anularea puterii cucului de a lua sau de a strica laptele prin practica magica "Cucu! - Rascucu!", purificarea oilor si stapanilor de oi prin stropirea lor cu apa sfintita, scaldatul ritual in apa curata a raurilor sau spalatul cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale, sacrificarea mielului, pronuntarea formulelor magice etc. Sambra Oilor se incheie cu o frumoasa petrecere campeneasca unde se mananca alimente specifice (balmos, mamaliga fiarta in lapte si cu adaos de unt, mielul fript haiduceste, colacii de Sangiorz, casul de la prima mulsoare), se canta si se joaca dupa melodii pastoresti. Obiceiul este cunoscut, cu variante locale si in diferite stadii de evolutie, de toti crescatorii de oi.
|
*** 5/1/2003 |
Contact: |
|
|
