Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Pe teme de educatie ( X ) - Formarea culturala a tineretului - o necesitate

Se stie ca nu este usor sa cunosti lumea si viata, sa sedimentezi si sa prelucrezi în minte bogatia de cunostinte acumulate de omenire, ierarhizand valorile si retinând ceea ce este imperios necesar. Cu alte cuvinte, nu este usor sa înveti temeinic - acest lucru trebuie facut la timp. Fugit irreparabile tempus, spuneau latinii. Orice stagnare, orice amânare pentru a da curs unor tendinte minore îngreuneaza munca recuperatorie de mai târziu. Or, numai adolescenta si prima tinerete sunt perioadele cele mai propice în care, prin studiu, se poate deschide perspectiva satisfactiilor viitoare. Înainte de a se trece la pregatirea propriuzisa pentru o anume profesie sau meserie, scoala lucreaza pentru adaptarea tinerilor la viata sociala, pentru înarmarea lor cu experienta omenirii, ajutându-i sa devina oameni completi si sa-si cunoasca aptitudinile si înclinatiile. Sistemul optional, aplicat la planurile de învatamânt si în Canada, contribuie la aceasta.
Dincolo de materiile obligatorii sau optionale din scoala, ori în completarea acestora, este de dorit ca tânarul sa studieze individual, sistematic, sa redescopere esenta legilor stiintelor, sa calatoreasca în istorie cu mintea, sa se situeze imaginar pe toate meridianele planetei, sa-si explice viata sociala si sa-si îmbogateasca spiritul cu valorile artei, sa-si formeze deprinderi de folosire a multiplelor aplicatii ale tehnicii actuale - în studiu, investigare si comunicare. Toate aceste domenii, care sunt presupuse de termenul "cultura", umanizeaza individul, familia si viata civica si se asociaza progresului moravurilor si institutiilor. Din experienta si traditiile diferitelor populatii, din modurile de a folosi ceea ce societatea ofera, din modurile de a lucra, de a se exprima, din convingerile moral-religioase si de drept, din maniera de cultivare a frumosului se naste o diversitate culturala, asa încât în tara noastra de adoptie se vorbeste, pe buna dreptate, despre multiculturalism.
Cultura moderna universala respecta cele mai de seama produse si particularitati ale culturilor nationale si, prin aceasta, exprima mai bine unitatea neamului omenesc, cultiva armonios persoana umana, valorile morale superioare, ofera un orizont largit de cunostinte, eliberând multi oameni de plaga ignorantei. Cultivându-se ei însisi, tinerii de astazi au datoria de a-i ajuta si pe altii sa se cultive si de a milita pentru dreptul la cultura al tuturor oamenilor.
Cultura înnobileaza caracterele, dezvolta sensibilitatea, înclinatia spre adevar, bine, frumos. Pe de alta parte, specializarea nu poate fi cladita decât pe postamentul unei solide culturi. Un bun profesionist are nevoie de zeci de antene prin care sa ajunga la el datele necesare domeniului sau. Pentru ca sa obtina rezultate însemnate, el trebuie sa dispuna de resurse multiple si variate. Psihologul francez Gaston Mialaret a demonstrat, de pilda, ca muzica exercita o influenta favorabila asupra dezvoltarii gândirii matematice.
Sunt unii tineri care, în scoala, învata superficial si se folosesc de ajutorul altor colegi în efecuarea temelor, testelor etc. pentru a fi apreciati pozitiv de catre profesori, a promova si a obtine în final diploma de absolvire. Astfel de tineri îsi închipuie în continuare ca se pot realiza în viata în spatele unei diplome. Realitatea - aici, în Canada, de pilda - arata ca, la angajarea în diferite servicii, mai putin conteaza diploma în sine - si mai mult acoperirea ei prin pricepere, profesionalism si mobilitate în adaptarea la ceea ce se cere, coordonate care sunt conditionate si de cultura.
În ceea ce priveste continutul culturii moderne, lucrurile nu sunt limitate, asa cum poate cred unii tineri, la cunoasterea numelor si a realizarilor unor actori de film sau ale interpretilor muzicii rock, pop sau country. De asemenea, mijloace de dobândire a culturii nu sunt doar filmele - de la cinema sau T.V., unele spectacole ori navigarea pe internet. Cultura moderna, în numele principiului continuitatii, nu poate face abstractie de genurile si operele clasice, de capodoperele literare, muzicale si de picturile sau sculpturile celebre. Nu se pot neglija istoria universala si geografia continentelor care creaza orizontul de cunoastere - amintit mai sus - si abordeaza lucrurile sub aspectul lor evolutiv. Nu se pot neglija nici psihologia si sociologia care explica mai profund activitatea umana si raporturile dintre natiuni, comunitati si grupuri sociale, ca sa nu mai vorbim de sporirea rigurozitatii gândirii si spiritului critic prin stiintele exacte.
Dintre principalele mijloace de dobândire a culturii, amintim în primul rând lectura cartilor, studiul lucrarilor de referinta din diferite domenii care presupune si frecventarea bibliotecilor. Cartea nu trebuie sa cada în desuetudine, cum considera unii oameni "moderni"; internetul îsi are rolul lui, dar, din varii motive, nu poate înlocui total cartea. Mentionam, de asemenea, dintre mijloacele în discutie, vizitarea muzeelor si expozitiilor, precum si calatoriile - cu organizarea temeinica a vizitarii obiectivelor propuse.
Desigur, în asimilarea culturii, în implicarea în actul cultural se cer deopotriva pasiune si harnicie, virtuti aflate în raport de interdependenta - si care se afirma tot mai mult ca proprii si în cazul comunitatii românesti din Canada. Dar despre institutiile, asezamintele si faptele care îndreptatesc aceasta afirmatie - într-un numar viitor al "Observatorului".






Profesor Silvestru Moraru, Toronto     2/8/2003


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian