Concordie, dar cum ...
Intr-un articol pe internet semnat Observator se noteaza cu parerea de rau
existenta unei atmosfere nesanatoase care a aparut intre diaspora romana
dinafara granitelor si unii membrii din mass media din Romania; pe drept
cuvint atmosfera creata nu este acceptabila din nici un punct de vedere :
este anti- nationala, imorala, insultatoare., nedemna de o natiune
civilizata...
Vini nu trebue cautate daca se vrea o concordie reala caci vinile pot fi
gasite de ambele parti. Daca nu trebue cautate-doarece ar invenina mai mult atmosfera- cea mai simpla formula ar fi sa ne amintim de hora fratiei : " hai sa dam mina cu mina cei cu inima romana... "
Greutatea este ca nu se mai poate dansa hora fratiei pe pamantul Romaniei prin faptul
ca apoape zece milioane de romani nu mai sunt pe pamintul tarii, ai Romaniei!!
Ei constitue diaspora , si cum se vede nu sunt putini la numar!
Si mai au o calitate, afara de faptul ca sunt asa de multi, anume ca toti
acesti romini au trecut examenul serios al emigrarii si integrarii intr-o
noua societate, au invatat sa se exprime intr'alta limba decit cea de acasa,
s-au acomodat la alte obligatii si obiceiuri, gindesc altfel decit cum
gindeau cind erau acasa, sunt intru-citva...alt tip de romani ; sunt
romani...modificati si se poate spune fara a gresi ca sunt schimbati in
bine in sensul ca au reusit sa se ia de piept cu viata si in genere au
invins.
Sunt invingatori, cu sacrificii uneori imense, dar sunt victoriosi.
Aceasta le da o mica aureola caci au trecut ptintr-un proces de
autoverificare in urma caruia vederea asupra societatii si lumii in genere
nu mai este cea de acasa!
Romanii de "acasa" pe de alta parte au avut si ei experiente dureroase: au
avut sperante -dupa ani de comunism feroce- in momentul revolutiei ca ceva
se va modifica in bine pentru ei dar au fost in continuare inselati de
aceiasi oameni care au apartinut regimului rasturnat si inclusiv
Securitatii, au ramas saraci si exploatati de sistem, au trebuit sa se
expatrieze ca sa gaseasc locuri de munca in tari straine si adune un ban ca
sa faca fata nevoilor vietii si sa hraneasca familia ; s-au umilit si au
suferit in tot acest proces si au devenit vulnerabili facind compromisuri si
pierzind "valorile" care reprezinta fundamentul constiintei umane. Asa se
explica frequenta delicventei, furtul, minciuna care are aceiasi
valoare ca si adevarul, acceptarea vulgaritatilor in exprimarea uzuala ,etc.
Au devenit confuzi si desperati.
Daca se compara evolutia paralela a acestor doua grupuri de romani, cei din
diaspora si cei ramasi "acasa" este usor de vazut diferenta dintre ele; aceasta diferenta explica din plin lipsa de intelegere reciproca.
In aceste conditii intrebarea care se ridica este cum diaspora ar putea
arunca o punte pe care sa poata trece mai usor intelegerea care ar fi
necesara ca romanii sa se poata din nou apropia si sa realizeze concordia
preconizata de Observator.
Singurele resurse -si acelea limitate- ale diasporei sunt posibilitatea de
investitie materiala , morala si de cunoastere tehnica in tara noastra ca
astfel sa creeze acolo locuri de munca unde sa aduca priceperea si
tehnologia invatata in tara de imigrare.
Realist vorbind sunt extrem de putin romani care au aceasta posibilitate si
aceasta e de inteles: o prima generatie de emigranti nu pot realiza in
rastimpul unei singure generatii o baza materiala care sa poate permite o
extindere peste hotarele noii patrii.; o a doua limitare este data de faptul
ca cei mai multi emigranti sunt profesinisti pentru ca putini au fost aceia
care int-run ratimp scurt de 20-30 de ani s-au implicat in industiri, comert
extins etc. care sa le permita acumulare de capital cu care sa faca
investiii infara.
In acest mod este absolut o iluzie sa se creada ca poate existra pe aceasta
linie un ajutor efectiv pe care diaspora l-ar putea oferi celor de acolo in
rastimpul unei singure generatii.
Pe linie culturala nu cred ca diaspora are ceva de oferit ;a-si spune ca
invessul e mai adevarat; astfel o mai mare apropiere culturala ar fi de
dorit si in a acest sens diaspora romineasca mai bine organizata ar pute
invita formatii de artristice de calitate, din tara, pe care sa le faca
cunoscute pe scenele lumii . In acest mod s-ar ridica prestigiul culturii
rominesti in lume. Tot in cadrul activitatii culturale ar fi de sugerat
organizare de vizite in grup de catre membrii diasporei, in tara cu care
ocazie sa se stabilesca relatii personale care ar fi urmate de invitatii sub
forma de vizite . Prin cunoastere individuala dela om la om se pot lamuri
pareri, se pot schimba puncte de vedere se pot schimba atitudini.
Romanii din tara pe de alta parte pot face mult pentru aceasta apropiere ;
in primul rind sa aceepte pe romanii din diaspora ca fiind romani ca si ei
si poate mai mult ca ei caci fara dubiu toti si-au manifestat atasamentul
fatza de tzara prin intoarcere in tara, vizite anuale , bani cheltuiti
acolo sau tirmiti la oameni ramasi acolo etc.
Este cunoscut circa 20% din romanii ramasi in tara primesc bani si sustinere dela romanii din diaspora
ceea ce nu este putin !
Multi de asemenea si-au dat pensiile la care au avut dreptul celor ramasi acolo. Nici acest gest nu este neinsemnat el traduce mila, intelegere si atasament fata de suferintele celor de acolo. Deaceea cei
din diaspora merita mai multa considerare decit le arata cei din tara.
Concordie? Da, daca exista participare si vointa de ambele parti si daca se
poate stabili un dialog in presa din Romania privind aceasta problema
dureroasa in care sa se publice si parerile celor din diaspora.
|
Ion-Dinu ION 8/8/2006 |
Contact: |
|
|
