Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiv� 2024
Articole Arhiv� 2023
Articole Arhiv� 2022
Articole Arhiv� 2021
Articole Arhiv� 2020
Articole Arhiv� 2019
Articole Arhiv� 2018
Articole Arhiv� 2017
Articole Arhiv� 2016
Articole Arhiv� 2015
Articole Arhiv� 2014
Articole Arhiv� 2013
Articole Arhiv� 2012
Articole Arhiv� 2011
Articole Arhiv� 2010
Articole Arhiv� 2009
Articole Arhiv� 2008
Articole Arhiv� 2007
Articole Arhiv� 2006
Articole Arhiv� 2005
Articole Arhiv� 2004
Articole Arhiv� 2003
Articole Arhiv� 2002


Septembrie la mare?

- Mmmm! vorba lui Mircea Crisan. Actorul doarme si, se întelege, sforåie
zdravån. Nevastå-sa citeste alåturea dintr-un dictionar medical. Nu prea-i
låmuritå. Îl trezeste pe Mircea: care-i dragå diferenta dintre organ si
orgasmt Mircea då råspunsul: mmmm! Chiar asa, mmm, în septembrie, marea
este ceva mai melancolicå, briza adie råcoros, insistent, semnalele
pescårusilor nu mai au tonul acela vesel si striden din luna trecutå,
zborul lor pare ceva mai obosit, nisipul este doar cåldut sub tålpi. În
septembrie lumea nu retrage la umbrå, lumea cautå soarele care-i blând si
chiamå.

Plåjile nu mai sunt asa de populate de "jambanere" si alte "parasute"
venite mai mult så se arate si så se frece pe ringurile de dans, noaptea,
prin baruri. Septembrie este luna celor ce pot så asculte ".un cântec
încåpåtor, precum Fosnirea måtåsoaså a mårilor cu sare;" (Ion Barbu).
Mircea Bogdan a fost elevul favorit al maestrului Ladea, sculptor si
venerat profesor la Institutul de Arte "Ion Andreescu" din Cluj , pe
care-l întâlnesc, ca sculptor, în galeria "Nicolae Cristea" din Bucuresti
unde are expozitie în 1956 sau '57.

Mircea Bogdan are expozitie nu Ladea. Mi-am pus întrebarea dece aceastå
galerie se chema "Nicolae Cristea". Iatå råspunsul: Nicolae Cristea fusese
un ceferist la depourile de locomative din Galati care a desenat si el
câteva caricaturi cu tematicå socialå împråstiate printre grevisti. Asta a
îndreptåtit conducerea artelor din regimul Dej så-i foloseascå numele
pentru o galerie de artå din centrul Bucurestiului. Aferim! Galeria cu
pricina se afla în clådirea "Informatiei Bucurestiului", fostå a
"Universului" pânå så ajungå rusii si pe la Gambrinus. Mircea Bogdan,
tânår absolvent, corpolent, rotunjor, am putea afirma fårå så gresim,
expune sculpturi recente si câteva studii de student, vizibil sub
influenta lui Ladea, care lasau înså så se ghiceascå cå tânårul expozant
este o sperantå a sculpturii noi socialiste. I-am retinut numele si
sculptura dar nu l-am mai întâlnit prin sålile de expozitii ci doar la
casieria Fonfului Plastic unde încasa bani buni în urma vânzårilor la
Magazinele Fondului Plastic.

Producea paftale, catarame pentru centuri, nasturi pentru rochiile
cuconetului snob, mårgele, mårtisoare cât si butaforie pentru filmele
istorice ce se turnau pe platourile de la Buftea. Cariera lui de sculptor
s-a încheiat aici dar i s-a deschis o alta, aceea de actor de film. Gopo
l-a distribuit în câteva filme începând cu "Flåmânzilå" din "Harap Alb". A
fost folosit în astfel e filme nu pentrucå ar fi dat p-afarå de talent
actoricesc ci pentrucå era o figura tare simpaticå, Falstafianå, dacå nu
ne place Flåmânzianå, gras, foarte gras, si mâncåu, foarte mâncåu, încât
la câtiva ani dupå asta si-a construit o glorie personalå din a mânca,
si-a alcåtuit o figurå si o siluetå pe måsurå. Íi-a confectionat un cap de
Bahus rupt din arta clasicå, si-a låsat obrazul invadat de o barbå
buruienoaså si råvåsitå, si-a potrivit o voce råzuitå si o cascadå de râs
zgomotos.

Purta tot timpul, iarnå-varå, o pålårie vânåtoreascå ornatå cu o panå de
cocos viu coloratå. Simpatic, tare simpatic Nea Mircea Bogdan. Gurmand cum
se afla, traseul lui prin Bucuresti includea magazinele alimentare si
restaurantele, Bumbesti, pentru o vreme si tot asa si Casa Ziaristilor,
dar så nu ne oprim numai aici. Prin anii saptezeci se afla în plinå glorie
de mâncåu si figurant la Buftea. Personalitatea lui era bine conturatå,
cunoscut în cercurile actorilor si scriitorilor, invitat la asa numitele
"ceaiuri" pe vremea aceea, invitat la zile onomastice sau diverse alte
aniversåri. Poseda un mare repertoriu de bancuri, care debitate în felul
lui personal fåcea deliciul convivilor. Íi asta, cât mai ales farmecul
personal, contribuiau la faptul de a fi invitat si la posibilitatea ce
urma de aici de a demonstra capacitatea de mâncåu. Grijuliu, se adresa
comesenilor: "påstrativå câte ceva în farfurie cå încep så månânc". Fåcea
pariuri pe aceastå temå.

Nu odatå a câstigat mâncând patruzeci de mici, opt fripturi, plus pâinea
si berea necesarå în astfel de ocazii. Acum umbla pe stradå sprijinindu-se
într-un baston, creatie personalå, se misca cu dificultate. Bastonul avea
însurubat pe el un cârlig, de cârlig atârna o sacose, cum i se zicea
într-o vreme "pe pe ce", în traducere ar fi "poate picå ceva". Unde se
"dådea ceva", la vreo Alimentarå, Nea Mircea se oprea, intra în vorbå cu
cei de la coadå si când îi venea rândul cumpåra tot ce se gåsea, lumea se
amuza dar îl si înjura. Nu conta, în sacose era ceva de glojdealå,
parametri propusi erau îndepliniti. Sacosa atârnatå de baston fusese o
manevrå dibaci gânditå.

Purtåtorul sacosii, nu trebuia så suporte tot timpul greutatea
continutului ei, numai când fåcea pasul, când bastonul odihnea pe trotuar
se odihnea si Mircea, deci numai jumåtate din drum Mircea cåra sacosa,
cealaltå jumåtate era suportatå de baston. Plin de datorii la Fond. Fåcea
cerere de împrumut de creatie în vederea unor proiecte care deobicei nu
erau onorate, trecea termenul de predare, contractele nu erau onorate,
expozitiile se deschideau, Mircea Bogdan era fizic prezent la vernisaje,
se fåcea o nouå cerere de împrumut, se aproba de cåtre conducerea
Uapeului, astfel datoriile cresteau si. - .da ce, domnule, vrei så-mi spui
cå Mircea Bogdan era singurul cu datorii mari la Fondt Íi aici Mircea
Bogdan a fost destept, fåcea sau nu fåcea sculpturile comandate, tot un
drac, ce a råmas din toatå arta proletcultistå si socialiståt - . o
amintire de cosmar! Mircea Bogdan nu prea a låsat în urma lui sculpturi ci
o amintire plåcutå si pitoreascå. Dar så ne întoarcem pe plaja de la 2mai,
unde desigur Mircea Bogdan este nelipsit. Cineva îmi atrage atentia cå
Mircea, la o bunå depårtare de locul unde må aflam, plânge. Întreb dacå
cumva stie ce i s-a întâmplat omului, poate putem face ceva, suntem
colegi, este o fiintå umanå. - Nu-l putem ajuta cu nimic, plânge de necaz
cå de vreo câtiva ani nu-si mai poate vedea membu de burtå! Mircea Bogdan
era un påtimas al plåji de la 2mai.

Avea o gazdå cåreia îi scria în fiecare primåvarå o carte postalå
anuntând-o în ce perioada din varå va sosi så-si facå vacanta. Gazda îi
påstra ca-mera pentru perioada cerutå, lucrurile se aranjau astfel încât
si capra si varza convietuiau în armonie de ani de zile. Se întâmplå cå
într-o varå nu s-a mai brodit situatia si Mircea a fost fortat de
împrejuråri så locuiascå la altå adreså. Se duce, si el, ca tot omul la
umblåtoare în fundul curtii. Oarecum presat de situatie nu mai cerceteazå
dacå podeaua closetului îi va suporta kilogramele si intrå direct în
cosmelia cu pretentie de WC.

Simplu, podeaua cedeazå si Mircea ajunge înglodat pânå la brâu în materia
depozitatå în groapå. A sårit lumea, ce opintealå så tragi afarå din
groapa aia ditamai namila, a fost încårcat într-o roabå, transportat cu
alai pânå la mare si lepådat în valuri, cå doar-doar s-o mai limpezi. Mare
panaramå! Dupå påtania asta, amicii îl salutau tinându-se cu o mânå de
nas: bunå dimineata "maestre", ce mai faceti.! Într-o vreme locuia undeva
la etaj pe bulevardul Dacia. Desigur, vecinii stiau cå domnul acela foarte
gras "are servici" la Fondu' Plastic. Asociatia locatarilor îl pâråste la
militia economicå precum cå lucreazå noaptea clandestin în apartament, si
deranjeazå tot blocul cu zgomotele sculelor electrice pe care le
foloseste.

Se prezintå doi militieni så cerceteze cazul la fata locului. - Domnilor,
sunteti invitatii mei, deschideti frigiderul si folositi tot ce vå
inspirå, må retrag pentru un sfert de orå în camera alåturatå, am ceva
urgent de finisat, dupå asta ståm de vorbå, vå rog fiti întelegåtori.
Sculptorul se retrage, militienii se acupå cu ceva bere si din camera
alåturatå se aud puternice zgomote de scule electrice folosite din plin.
Militienii dau buzna în camera de alåturi. Mircea Bogdan doarme frumos pe
sofa.


Nicåpetre



Nicåpetre    7/22/2002


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian