Intr-un superb coltisor din imensa America , Tatal Nostru se gandeste si se rosteste in romaneste
In micul cimitir al manastirii ortodoxe romanesti Adormirea Maicii Domnului de la Rives Junction,statul Michigan,SUA,sunt sase morminte ale unor romani.La mii de kilometri de tara,nu poti sa nu te gandesti care au fost caile vietii acestor oameni care au ajuns la capatul drumului sa fie inmormantati pentru vesnicie unul langa altul.
Privind crucile de lemn,aidoma celor din cimitirile satelor noastre,te intrebi cine va fi lansat ideea cel putin ciudata ca in strainatate romanii sunt dezbinati,ca se evita unii pe altii si ca isi ascund originea?Poate ca unii n-au avut in jurul carei idei sa actioneze,poate ca primul contact cu viata americana a fost atat de dur incat singura lor grija a fost sa se integreze cat mai grabnic,sa se puna la adapost de grija zilei de maine.
Inginerul silvic Cornel Popa a putut abia in iunie l990 sa se intoarca in Romania.Revenit in America cu visul implinit de a fi revazut locurile natale,i-a spus maicii Gabriela,stareta manastirii:"Acum pot sa mor linistit."Si peste trei luni a inchis ochii,impacat cu lumea si cu sine insusi,dorind sa-i stea la capatai,dupa datina ortodoxa,crucea de lemn.
In urma cu opt ani,trei maici de la manastirea ctitorita in America de maica Alexandra,fosta principesa Ileana a Romaniei,au cumparat pentru viitoarea manastire ortodoxa romaneasca 30 de hectare de teren si 28 de acri de padure de stejar veche de 300 de ani.Locul a fost ales la jumatatea drumului dintre Chicago si Detroit,unde traiesc comunitati romanesti puternice,in imediata vecinatate a orasului Jackson,sediul Vetrei Romanesti din SUA.
Cand manastirea a luat fiinta,pe terenul cumparat erau doua cladiri,o casa veche de peste o suta de ani si o magazie.Casa inca adaposteste chiliile maicilor,acum zece la numar.Magazia a fost modificata sa gazduiasca o capela,o bucatarie si o mica trapeza.Intre timp s-a construit o casa de oaspeti,un pavilion,o casa pentru cei doi preoti calugari ai manastirii,o gradina de zarzavat,una de flori,o livada si cimitirul.Toate astea din munca maicutelor care cos vesminte preotesti si bisericesti,decoreaza oua,picteaza icoane pe lemn sau pe sticla.Si din donatiile credinciosilor.Sute de pelerini si oaspeti vin intr-un an la manastire pentru retrageri spirituale.Bunici care aproape au uitat romaneste isi aduc aici nepotii sa invete o limba romanesca curata.Ajuta la treburile manastirii,iau parte la slujbe si rugaciuni.
Stareta manastirii,maica Gabriela,a venit in urma cu l8 ani de la manastirea Varatec.Avea atunci 22 de ani.Prin mainile,inima si mintea acestei femei,care la prima vedere pare firava,trec toate problemele manastirii.Vazand-o si auzind-o,o senzatie de pace si echilibru te cuprinde.Bineinteles ca nu lipsesc din manastire calculatorul,telefonul si faxul,centrala termica proprie,aerul conditionat si masinile pe care le conduc maicutele cand au nevoie sa se deplaseze.
"In SUA sunt 53 de manastiri ortodoxe,ne spune maica Gabriela,dar n-au ospitalitatea romaneasca.Oamenii sunt stresati si vin aici sa-si recapete linistea interioara prin rugaciune si muncind alaturi de noi.Inteleg manastirea ca fel de viata simpla,apropiata de natura si de Dumnezeu.Vin la noi tot mai multi oameni,prieteni ai manastirii,nu doar americani romani"
Preotul Braga Roman are 74 de ani.Este pensionar dar slujeste de 3-4 ori pe zi.A ajuns in SUA dupa 11 ani de detentie in inchisorile comuniste."In inchisoare,spune Sfiintia Sa,nu poti merge dincolo de gratii.Il cauti pe Dumnezeu in interiorul tau,pentru ca Dumnezeu locuieste in noi.In SUA sunt 8 milioane de ortodocsi.Cred ca ortodoxismul va cunoaste o si mai mare raspandire in State pentru ca este mai apropiat de sufletul omului.Numai eu am botezat intr-o singura zi 2000 de crestini in religia ortodoxa.Despre romani si Romania americanii stiu putin.Si nu e vina lor.Intorcandu-ma in tara,am intalnit pe aeroportul Otopeni o pereche de evanghelisti si am intrat in vorba cu ei.Venisera sa crestineze Romania.Nu mi-a venit sa cred dar asta e realitatea.Dupa doua luni mi-au scris.Trecusera la religia ortodoxa si ma intrebau ce sa faca ,sa ramana in Romania sau sa se intoarca in America.Ramaneti,i-am sfatuit."
Impreuna cu romanii care ne-au inlesnit vizita la manastire,plecam.Cand pleci dintr-un loc din America ai intotdeauna senzatia ca nu te vei mai intoarce acolo.Dar nu se stie niciodata.Vom vrea mereu sa ne intoarcem in acest coltisor superb din imensa America,unde Tatal Nostru se gandeste si se rosteste in romaneste.
|
Oprea Georgescu -Michigan 1/6/2003 |
Contact: |
|
|
