Actualitati canadiene - Pomul de Craciun
Zilele trecute am ascultat o dezbatere radiofonica care m-a pus pe ganduri. Doi reporteri de la un cunoscut post muzical torontez angajau o discutie despre valoarea simbolistica a Craciunului si, prin extensie, a altor sarbatori traditionale. Ingrijorarea lor era inspirata de faptul ca “spiritul Craciunului” – cum spuneau ei - este mult diminuat in plan public, prin surse media sau individuale, si ca in loc de Christmas avem parte mai mult de Holliday. Ascultand dialogul lor mi-am dat seama ca problema este reala si majora. Desi Craciunul este una dintre cele mai iubite sarbatori crestine ea a devenit in ultimii ani tot mai secularizata. Din nefericire, sarbatoarea Craciunului este cel mai potrivit exemplu despre cat de prost se poate sa functioneze “political correctness” in Canada. Din dorinta de a nu tulbura apele multiculturalismului autohton, autoritatile locale sau centrale au preferat sa nu evidentieze Craciunul ca pe un eveniment unic. Craciunul este desacralizat de sensul lui religios si abordat ca un obicei mai mult ritual in care cumparaturile fac un capitol tocmai bun pentru economie. Din exces de zel, primarul unui mic orasel din nordul orasului Toronto a considerat ca ar fi bine sa nu puna nici un brad impodobit cu becuri luminoase in fata primariei. Este interesant de observat ca propietarii locuintelor individuale consuma multa energie si destui bani pentru a-si impodobi casele cu sute de ghirlande luminoase. Primariile insa nu aloca un buget proportional aceluiasi scop. Cu ani in urma am auzit explicatia justificata, cum ca banii de la buget trebuie consumati in mod echitabil pentru cauze cetatenesti si ca primariile nu doresc sa creeze dispute pe tema alocarii de resurse. Cu alte cuvinte, exista temerea ca daca primaria impodobeste un brad de Caciun si mai pune si ceva lumini, membrii altor religii, poate si ateii, ar sari ca arsi. In realitate, primariile dovedesc un zel inutil si o protectie absurda pentru o cauza in care nimeni nu crede. Oficialii vor sa eliminine, eventuale mici neajunsuri pe care le intuiesc si care, se tem, ar fi generatoare de contradictii interconfesionale sau, cine stie, chiar de reactii de masa. Nu se analizeza insa ca nici o hotarare a vreunui consiliu municipal nu sustine ca banii de la buget se distribuie egal, ci dupa cum o cere specificul social. Asadar, cum se explica faptul ca in loc de Happy Christmas se instaleaza mai mult Happy Holliday sau, si mai absurd, Happy Season ? Nu cred ca aceasta schimbare este utila cuiva. Personal, imi aminteste de o inventie comunista in care Mos Craciun devenise Mos Gerila, asta dupa ce trecuse printr-un stagiu serios de anonimat si ilegalitate. Cui ii este frica de Craciun ? Se simt comunitatile necrestine amenintate de prezenta simbolisticii cristianice? Un raspuns onest ar fi desigur greu de gasit. Ceea ce e sigur insa, nici o primarie nu a primit plangere pe tema asta. Mai mult, sunt foarte multi cei care, desi nu sunt crestini prin botez, au adoptat cel putin obiceiurile de Craciun pentru copii. Evident ca asemena cazuri sunt doar exceptii. Cred ca inainte de orice posibila minimizare a acestei mari sarbatori, oficialii care recurg constient sau instinctiv la pretinse mijloace de “pace inter-sociala” ar trebui sa aiba in vedere cateva aspecte. Craciunul este simbolul culturii liberale – prin excelenta nord-americana si europeana – cultura care are dreptul necontestat la respect mutual, macar la ea acasa, daca este insultata pe strazile Teheranului. Craciunul este un eveniment profund religios si trebuie acceptat si respectat ca atare. Isus este actorul central al acestui eveniment si nu cota de vanzari la Wal Mart. Pretuirea nealterata a unei culturi individuale este semn ca toate celelalte culturi au dreptul sa fie tratate la fel. “Political correctness” nu este de nici un folos, daca nu este socialmente necesar. Reporterii de la radio erau scanadalizati ca tot mai mult isi face loc expresia “Holliday Tree” in loc de “Christmas Tree”, schimbare care frizeaza grotescul cata vreme nu mai este nici o alta sarbatoare care sa aiba un asfel de obicei. Pe aceasta linie de gandire ar trebui sa ne asteptam ca in curand Isus sa fie, nici mai mult nici mai putin, decat Holliday Man. La sfarsit de an sunt si alte mari sarbatori religioase necrestine. Toate aceste evenimente sunt unice si nu cred ca amestecarea lor intr-un coctail de tip Holliday i-ar face fericiti pe cei care doresc memoria si spiritul sarbatoresc sa fie perpetue.
Luiza Mureseanu, Toronto, 7 decembrie
|
Luiza Mureseanu 12/10/2005 |
Contact: |
|
|
