Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romïżœnii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivïżœ 2024
Articole Arhivïżœ 2023
Articole Arhivïżœ 2022
Articole Arhivïżœ 2021
Articole Arhivïżœ 2020
Articole Arhivïżœ 2019
Articole Arhivïżœ 2018
Articole Arhivïżœ 2017
Articole Arhivïżœ 2016
Articole Arhivïżœ 2015
Articole Arhivïżœ 2014
Articole Arhivïżœ 2013
Articole Arhivïżœ 2012
Articole Arhivïżœ 2011
Articole Arhivïżœ 2010
Articole Arhivïżœ 2009
Articole Arhivïżœ 2008
Articole Arhivïżœ 2007
Articole Arhivïżœ 2006
Articole Arhivïżœ 2005
Articole Arhivïżœ 2004
Articole Arhivïżœ 2003
Articole Arhivïżœ 2002


Bătălia de la Odessa. August - octombrie 1941


Războiul 1941-1945
Cauze ale numeroaselor pierderi umane:

- „Comandamente nepregătite au dus la nepregătirea ofițerilor”.
- „Nepregătirea acestora a provocat pe cea a soldaților și subofițerilor. Totul se înlănțuie într-un organism. Totul pornește de la cap”.
În Marele Stat Major trebuie un suflu nou de energie, de conștiință, de muncă pe brânci, de acțiune coordonată, încadrată, condusă.
- „Mulți combatanți nu au văzut un car de luptă decât pe front”.
- „Nu se pot cere unui ostaș român calitățile soldatului german atât timp cât nu este pus cel puțin în condițiuni apropiate de pregătirea de război, dotare, echipare, tratament etc.”.
Numeroasele pierderi umane înregistrate de Armata 4 română în bătălia de la Odessa, 69 de zile de luptă (92.545 militari – 1.341 pe zi, din care 17.729 morți - 256 pe zi, 63.345 răniți - 917 pe zi și 11.471 dispăruți - 166 pe zi) au fost determinate atât de îndârjirea cu care au luptat trupele sovietice, cât și propriile greșeli de concepție și conducere a trupelor, de executare a misiunilor de luptă, de insuficenta dotarea a unităților cu armament și tehnică de luptă.

Referindu-se la toate acestea și la altele pe care le știa foarte bine, mareșalul Ion Antonescu considera că ele s-au datorat modului superficial în care a fost făcută pregătirea armatei în perioada interbelică: „Greșelilor comise timp de 20 de ani, care nu puteau fi decât dezastruoase, comandamente nepregătite au dus la nepregătirea ofițerilor, iar nepregătirea acestora a provocat pe cea a soldaților și subofițerilor. Totul se înlănțuie într-un organism. Totul pornește de la cap. Conducerea politică a statului și în consecință cea militară nu putea duce decât la ceea ce a dus: la dezastru”.

Chiar dacă mareșalul Ion Antonescu s-a derobat de orice responsabilitate, cu toate că era cel mai mare în grad și în funcție pe frontul Odessei, avea dreptate pentru că analiza bătăliei relevă mari greșeli la nivelul concepției de acțiune și a conducerii generale, trupele fiind angajate într-o bătălie de uzură, cu numeroase atacuri frontale, timide, desfășurate, de regulă, cu forțe de valoare regiment - batalion și nu prin manevre ample, îndrăznețe sau cu atacuri în forță, care să valorifice potențialul brigăzilor de cavalerie și pe cel al Diviziei blindate.

- Divizia blindată, de exemplu, a fost întrebuințată fracționat, pe companii și chiar pe plutoane, blindatele devenind astfel ineficiente. Faptul este surprinzător, mai ales că pe frontul Odessei s-a aflat, în majoritatea timpului, comandanți cu pretenții (unii dintre ei confirmându-și valoarea în perioada următoare), precum mareșalul Ion Antonescu, generalii Alexandru Ioanițiu, Ilie Șteflea, Nicolae Dăscălescu, Nicolae Șova și mulți alți foști profesori la Școala Superioară de Război sau teoreticieni militari.

Lipsuri numeroase s-au înregistrat și la nivelul încadrării, deficitară atât la ofițeri cât și la subofițeri, deși trecuseră doar câteva luni de la angajarea în război și nu se puneau probleme pentru completarea pierderilor umane și materiale:

- Încadrarea insuficientă a fost determinată de cauze de natură obiectivă (pierderi mari înregistrate în rândul ofițerilor activi tineri, care s-au dovedit a fi cei mai bine pregătiți profesional, dar în rândul ofițerilor de rezervă, neinstruiți cum trebuie în perioada interbelică), dar și subiective (numeroase scutiri de mobilizare sub pretexte diverse etc.).

- Scutirile de mobilizare acordate personalului de la vatră și mobilizările pentru lucru au creat mari dificultăți procesului de mobilizare a armatei, în special în ceea ce privește specialiștii, în majoritate elemente tinere. Atitudinea ,,ironic㔠a unora dintre aceștia față de cei plecați pe front a influențat negativ moralul luptătorilor și pe cel al familiilor acestora.

- Recompletarea pierderilor s-a făcut de multe ori cu oameni neinstruiți sau instruiți pentru alte specialități decât cele pentru care au fost numiți, fiind introduși deseori în luptă fără să își cunoască șefii și camarazii. ,,Acest fapt - concluziona colonelul E. Borcescu, șeful Secției 1 a Marelui Cartier General, le-a prilejuit o stare psihologică de inferioritate și scăderea facultăților necesare unui luptător lucid și conștient de rolul său. La cea mai mică reacțiune a inamicului au părăsit poziția și armamentul, fără să fi schițat măcar o cât de slabă rezistență”.

- Pe măsură ce s-au înregistrat pierderi, în special la ofițeri, s-a ajuns la o încadrare neomogenă (cei nou veniți proveneau în majoritate din elemente în vârstă și neinstruite), care a slăbit coeziunea unităților și solidaritatea ostășească pe câmpul de luptă.

- Insuficient încadrate, au fost și unitățile de marș, inclusiv la nivelul comandanților, mulți fiind ,,mereu cu grija de a se aranja și a se strecura cu cât mai puține eforturi”. ,,Cu astfel de elemente disparate ca suflet și ca instrucție - aprecia același colonel E. Borcescu - a fost normal să nu se poată încadra unități omogene, capabile la nevoie de dăruire totală pentru un ideal superior”.

Instrucția sumară a provocat, la rându-i, greșeli de execuție pe câmpul de luptă, lipsă de combativitate, frică, sensibilitae în special în cazul luptei contra tancurilor inamice (din fericire nu prea multe la Odessa), chiar panică, mai ales acolo unde fuseseră înregistrate pierderi în rândul ofițerilor activi și a gradaților.

- „Mulți combatanți nu au văzut un car de luptă decât pe front. În schimb, toate efectele nemaipomenite ale atacului cu care (de lupt㠖 n.a.) erau cunoscute din auzite, iar imaginația a completat restul” - constata generalul Alexandru Gavrilescu, șeful Secției Operații a Marelui Stat Major. Situația avea să se repete, cu consecințe și mai dramatice, în Cotul Donului și în Stepa Kalmucă.

- Cu teamă au fost întrebuințate, inițial, și grenadele. Deseori efectul focului de infanterie a fost foarte slab, „regina bătăliei” mișcându-se cu „o încetineală exasperantă”, așa cum releva un document din epocă. După constatări răutăcioase, dar și adevărate, făcute de artileriești, infanteriia a solicitat prea des focul artileriei „chiar dacă doi ruși se ridicau în picioare”.

- La începutul războiului, camuflarea a fost pusă pe planul al doilea, iar în multe situații „forfoteala” ostașilor s-a dovedit a fi la fel de condamnabilă. Cei care „au făcut pe vitejii” au plătit deseori cu viața. Treptat, treptat, însă experiența pierderilor inutile a făcut să se ajungă la ascunderea „țigării aprinse”.

- Deși camaraderia a fost un fapt real pe câmpul de luptă numeroase au fost și situațiile în care mulți apreciau c㠄trebuie să ajute, dar așteptau ca ajutorul să-l dea altul”. Aceasta s-a datorat deselor schimbări intervenite în ordinea de bătae a unităților, care au făcut ca oamenii să nu se conoască bine, să nu se împrietenească și să nu își asigure la nevoe ajutor necondiționat.

Consecințe negative extrem de mari a avut și insuficienta pregătire a ofițerilor de rezervă și a subofițerilor, „uitați” de guvernanți în perioada interbelică, spre deosebire de situația din armata germană, în care rezerviștii și subofițerii au avut un rol considerabil la menținerea pozițiilor de luptă, chiar în condiții de inferioritate numerică, în special în partea finală a războiului.

Chiar dacă la început a existat „o strânsă legătură sufletească și coeziune între ostașii de toate gradele”, în special la unitățile bine instruite și cu o educație ostășească desăvârșită, moralul a fost influențat și de comparațiile făcute cu condițiile total diferite în care lupta aliatul german.

- Moralul trupelor a fost influențat și de veștile aduse din țară, unde „viața este scumpă și foarte multă lume, în special tineri, nici nu știu că este război. Se spunea că în timp ce unii se îmbogățesc pe seama familiilor celor plecați, ei mor pe câmpul de luptă”.

- Comandanții au mai constatat și „lipsa totală de înțelegere a eforturilor noastre, nu pentru cucerirea Odessei propriu-zis, ci pentru stârpirea bolșevismului la el acasă. Soldații n-au fost pregătiți moralicește pentru această înțelegere. Faptul că la începutul campaniei li s-a spus că luptăm pentru recucerirea Basarabiei și Bucovinei, odată ajunși la Nistru se așteptau la terminarea războiuilui. Majoritatea spun că nu Odessa ne trebuie, ci Ardealul. Argumentul că drumul spre Cluj trece prin Odessa era primit cu foarte mult scepticism. Se poate spune deși și aceasta cu certitudine că trupa și chiar parte din ofițeri nu au fost pregătiți moralicește pentru înțelegerea eforturilor și contribuției noastre pentru stârpirea bolșevismului”.

Mari deficiențe s-au manifestat și în domeniul logistic, de neacceptat în condițiile în care frontul se afla lângă Nistru, lângă graniță, și nu în Caucaz sau la Stalingrad.

- Deși insuficiența hranei a găsit în general înțelegere la soldați (căci ofițerii și subofițerii „se descurcau”), oboseala determinată de eforturile mari ce trebuiau făcute în luptele aproape continui a contribuit la slăbirea forței fizice a ostașilor și indirect la slăbirea moralului acestora. La aceasta s-a adăugat și constatarea diferenței față de condițiile în care lupta soldatul german.

- Constatarea faptului că germanii transportau și caii bolnavi cu mașinile a dus la apariția unor glume extrem de dureroase, de felul: „Mai bine cal în armata germană decât soldat în armata română”.

- Tristă a fost și constatarea făcută de medicul unui batalioan român: „Lupta prelungită, continuă, a scăzut mult moralul trupei. Batalionul 3/Regimentul 32 dorobanți nu a fost schimbat de pe poziție de 3-4 săptămâni. În tot acest timp ofițerii și trupa nu s-au spălat și nu s-au primenit. Starea de încordare continuă, hrana redusă, păduchii, rufele rupte și foarte murdare, murdăria corporală, toate acestea au constituit cauză principală de micșorare a moralului. În ce armată până și ofițerii inferiori și superiori au păduchi și se deparazitează cu mâna, ca orice vagabond de pe marginea drumului?”.

În aceste condiții, colonelul Radu Dinulescu, șeful Secției 2 din Marele Stat Major, conchidea, pe bună dreptate: „Nu se pot cere unui ostaș român calitățile soldatului german atât timp cât nu este pus cel puțin în condițiuni apropiate de pregătirea de război, dotare, echipare, tratament etc.”.

Între cauzele care au influențat negativ moralul militarilor români, colonelul Radu Dinulescu mai consemna:

- lipsa de antrenament sportiv a soldatului și a țăranului român” (sportul cultivă abilitatea, curajul, combativitatea etc.);

- lipsa de spirit ofensiv în doctrina de război a românilor;

- educația din ultimii 20 de ani a românului;

- tendința de a fi influențați de zvonuri și uneori chiar de panică;

- anunțarea că după ocuparea Odessei se va demobiliza, fapt care a dus la o pronunțare a instinctului de conservare a individului, pentru a se întoarce în adevăr acasă, și de aici tendința de a sta mai mult în defensivă, sau chiar de a da înapoi”;

- lipsa în genere a unei comportări care să cultive cât mai mult personalitatea, demnitatea, încrederea de sine, combativitatea, curajul, spiritul de inițiativă ale ofițerului și soldatului. Uneori aceștia sunt tratați neomenește și înjosiți. Iar cei deprinși să fie coborâți și pălmuiți de comandanții lor sunt gata educați să fie bătuți și de inamic”;

- lipsa unei energii adevărate la unii ofițeri și subofițeri. De multe ori energia este confundată cu faptul de a deveni foarte nervos, de ași pierde cumpătul, de a striga, de a insulta și în special de a înjura, bineînțeles fără a se obține prin aceasta cele mai bune rezultate”;

- egoismul nestăpânit al unor ofițeri, manifestat adesea în fața soldaților prin tendința spre bunul trai, în perioada de înaintare în Basarabia și Ucraina, și tendința de jaf și distrugere a unor soldați, au dus de asemenea la slăbirea solidarității și la o oarecare dezagregare morală a sufletului oștirii. S-au constatat cazuri când soldații au jefuit chiar pe proprii ofițeri, morți în luptă”;

- lipsa de pregătire morală în vederea continuării războiului dincolo de graniță („Majoritatea soldaților spun că nu Odessa ne trebuie, ci Ardealul. Argumentul că drumul spre Cluj trece prin Odessa era primit cu foarte mult scepticism);

- egoismul nestăpânit al unor ofițeri, manifestat adesea în fața soldaților prin tendința spre bunul trai în perioada de înaintare în Basarabia și Ucraina și tendința de jaf și distrugere a unor soldați au dus, de asemenea, la slăbirea solidarității și la o oarecare dezagregare morală a sufletului oștirii” - consemna șeful Secției 2 informații - etc.

Cunoscând foarte bine greșelile săvârșite în bătălia de la Odessa, mareșalul Ion Antonescu a înțeles că așa nu se mai putea continua, și a decis: „Trebuie luat de la capăt și lucrat serios”. În concepția sa, aceasta însemna:

- „În Marele Stat major trebuie un suflu nou de energie, de conștiință, de muncă pe brânci, de acțiune coordonată, încadrată, condusă.

- Trebuie păstrați în capul marilor unități - corp de armată și divizie - și unităților, numai comandanți care trebuie să aibă nu numai cap dar și suflet și energie și spirit de muncă și de conștiință, care să servească nu numai de exemplu, dar și să antreneze, mai ales să antreneze pe toți la o muncă rațională, organizată, pregătiră, animată.

- Trebuie ca pregătirea și antrenamentul subofițerilor și a ofițerilor să fie astfel făcută încât ei să-și dezvolte elanul, vigoarea și priceperea și conștiința pe care o au la începutul carierei lor și pe care o pierd din cauza lipsei de metodă, răului exemplu, nedreptăților, nerecompensării celor merituoși, nepedepsirea celor vinovați et.,etc. de care se lovesc în unități de la primii pași făcuți în cariera lor.

- În sfârșit trebuie o instruire serioasă și o încadrare completă a soldaților. Fără încadrare și fără înstrucție serioasă armamentul nu poate fi folosit oricât suflet s-ar pune pe câmpul de luptă - și s-a pus pentru înlăturarea dezastrului pe care l-a provocat fapta greșelilor făcute din timp de pace.

- Și mai presus de toate trebuie continuitate în organizare, comandă, instrucție, ațiune etc.etc.”.

După ce arăta că toți comandanții trebuie să ia la cunoștință de concluziile analizei bătăliei de la Odessa, Ion Antonescu ordona să se fac㠄un plan de acțiune serioasă pentru remedierea relelor, înlăturarea cauzelor și reînceperea unei vieți sănătoase, de muncă și de cinste ostășească și virilă în armată”.

Prezentarea câtorva din aspectele negative despre bătălia de la Odessa, semnalate în documentele timpului, nu înseamnă în vreun fel ignorarea aspectelor pozitive din activitatea comandamentelor și trupelor, a bravurii și sacrificului de sacrificiu manifestat de militarii Armatei 4 pe câmpul de luptă. Ele s-au dorit a fi doar o simplă, dar serioasă atragere atenție asupra neîmplinirilor apărute în plan militar în timp de război, dar și la pace. Și nu trecuse nici o jumătate de an de la declanșarea războiului...

Col. (r) Prof. univ. dr. Alesandru Duțu
Art Emis




Alesandru Duțu    10/22/2023


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian