Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romïżœnii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivïżœ 2024
Articole Arhivïżœ 2023
Articole Arhivïżœ 2022
Articole Arhivïżœ 2021
Articole Arhivïżœ 2020
Articole Arhivïżœ 2019
Articole Arhivïżœ 2018
Articole Arhivïżœ 2017
Articole Arhivïżœ 2016
Articole Arhivïżœ 2015
Articole Arhivïżœ 2014
Articole Arhivïżœ 2013
Articole Arhivïżœ 2012
Articole Arhivïżœ 2011
Articole Arhivïżœ 2010
Articole Arhivïżœ 2009
Articole Arhivïżœ 2008
Articole Arhivïżœ 2007
Articole Arhivïżœ 2006
Articole Arhivïżœ 2005
Articole Arhivïżœ 2004
Articole Arhivïżœ 2003
Articole Arhivïżœ 2002


Scrisoare pastorală

Scrisoare către Eminescu(XX).

,,Bădie Mihai,
Multe materiale am citit și multe am auzit privitoare la aspectele negative ale unei societății din diferite timpuri și diferite locuri. Fiecare autor a analizat problema din anumite puncte de vedere, a incriminat pe unii sau pe alții, în funcție de vreme și de vremuri, în funcție de istețimea minții sale, de ascuțimea colților și a ghearelor.
Și aici tu, Bădie, bați recordul. A fost destul să-ți citesc poezia pe care ai citit-o matale la serbarea de la Putna din 28 iunie 1983, fără să mai vorbesc de altele de acest gen. Și cel mai nepăsător suflet se înfioară citind această radiografie socială. Noi, cei de astăzi, știam din școală, din cărți și din diferite surse, că secolul al XIX-lea a fost un moment strălucit din istoria noastră, că atunci am avut politicieni și guvernanți capabili să realizeze Unirea Principatelor de la 1859, Independența de la 1877 și au pregătit momentul Marii Uniri de la 1918. Cu siguranță că ni s-au prezentat în mod sistematic doar părțile frumoase ale istoriei, lucrurilor și realităților românești.
Tu, Bădie, în acea poezie, pe care ai intitulat-o sugestiv Cioclii Apocalipsei, ne uimești prin analiza atât de amănunțită și pertinentă pe care o faci. Tu ne prezinți o altă fațetă a societății românești din vremea ta, fațeta subteranelor morale, a părților negative și hidoase, în care colcăie tot felul de creaturi care mai de care mai scabroase din punct de vedere moral. Te adresezi în mod clar stăpânirii: ,,Voi ce stați pe la tribune și în jilțul guvernării,/Voi ce vă hrăniți orgolii doar din lacrimile Țării”. Pe lângă corifeii adevărați ai societății de atunci, tu vedeai mai ales pe cei din culise, pe cei care trăgeau sforile și slujeau interese străine nației române: ,,Slugi vândute altor neamuri, cioclii veacului ce moare,” acumulând bogății fără număr în detrimentul celor mulți și obidiți: ,,Zornăiți în pungi arginții, îmbuibați pe-a noastră jale”.
Cauți, Bădie, prin vechile cronici, ca să vezi dacă au mai existat și în alte vremuri asemenea specimene și te înspăimânți, căci corupția a fost o adevărată permanență dintotdeauna: ,,Răsfoind prin cartea lumii, citesc pagini de milenii/Strâng în tolbă adevăruri de prin cronicile vremii…/”. Au fost și-n alte vremuri, dar în vremea ta ți se pare că au bătut recordul prin numărul și rapacitatea lor: ,,Dar prin voi, ca niciodată, răul firele își toarce./Ne-ați vândut pământ și codrii, toată zestrea milenară,/Ne-ați ucis și bucuria, ați pus doliu peste Țară./Pleacă fiarele din codru, de durere toate gem,/Și asupra voastră cade al străbunilor blestem./Căci în cugetele voastre nu mai e nimica sfânt,/Pervertire și minciună și în fapte și-n cuvânt./Nu sunteți decât paiațe, pe sub hainele cu ștaif,/Ochii voștri n-au lumină, sufletul vă e bolnav./Iar din sufletele pure, astăzi vreți să smulgeți crinii,/Și în templul curăției, să-nflorească mărăcinii./Să pătați tot ce-i candoare, toate florile de Har,/Însă nu puteți Luminii, voi să puneți stăvilar!/”
Bogățiile țării, ale solului și subsolului, le-au vândut pe nimic, s-au făcut slugile străinilor, păpușari de circ fără coloană vertebrală și sunt în stare să vândă și sufletul poporului, să distrugă credința, datinile, valorile morale și spirituale ale nației, numai să le fie lor bine și să aibă câștig. Au încercat să pună în locul acestora false valori, false religii, false crezuri de viață: ,,Cioclilor apocaliptici, plini de-a iadului duhoare,/Ne batjocoriți CREDINȚA și CHIVOTUL din ALTARE!/Ne-ați ucis cu nepăsare și bunicii și părinții,/Ne-ați îngenuncheat sub biruri și ne-ați pus sub pază sfinții”. Cu cât sunt mai decăzuți cei prezenți, cu atât mai mult ne obsedează nostalgia vremurilor când domnul și demnitarii din jurul său erau ai țării, gândeau și munceau pentru țară și erau gata să-și dea viața pentru binele și neatârnarea patriei: ,, Bravi cârmaci aveam pe vremuri, însă azi domnesc mișeii,/Rup bucăți din trupul Țării, precum hienele și leii.”/
Când speranțele unei redresări politice și morale firești dispar, tu, Bădie, faci apel tot la istorie, la bravii înaintași, care au fost capabili să pună ordine într-o societate aflată în derivă: ,,Trădători de Neam și Țară, ca păduchii stând în frunte,/N-auziți pe Mihai-Vodă, greaua-și bardă cum ascute?/Ascultați cum cântă lemnul! Vlad Drăculea vine-acușa,/Nu simțiți pe sub izmene, cum vă gâdilă țepușa?”
Ești încrezător în tinerele generații, în viitorii fii ai neamului, care vor fi în stare să îndrepte lucrurile, să renască speranța că nu e totul pierdut, să ducă mai departe pe golgota istoriei destinele nației române: ,,Însă va-nvia dreptatea, Neamu-acesta s-o trezi/Și în groapa ce ne-o sapă, oasele le-or putrezi!” Ești încrezător în puterea artei, a intelectualilor adevărați și patrioți, care ar putea reînvia conștiința de sine a poporului român, care ar putea să-i redea acestuia direcțiile salvatoare și binefăcătoare: ,,Vreau ca pana mea săracă, cântul lui Tirteu să fie,/Sufletul acestei Nații să-l ridice, să-l învie.”
Erai o voce puternică și o conștiință inconfundabilă, un caracter incoruptibil și o capacitate de neegalat, Bădie, de care se temeau nu numai criminalii politici, economici și culturali ai vremii tale din țară, dar se temeau și cei asemenea lor din afară, care nutreau interese majore pentru acapararea țării și a bogățiilor ei. Nu era de mirare să-ți pună gând rău, să te elimine fizic din calea lor, fiindcă tare mult le încurcai socotelile. Erai conștient de asta: ,,Și de-o fi să mă doboare, brațul fiarei de ATEU,/Iau cu mine plânsul țării și îl duc lui DUMNEZEU!”
Extraordinară apoteoză, mesager și sfânt al Neamului, care-ți propui să lupți și dincolo de moarte pentru Neamul tău! Parcă-l aud pe un alt mare român de mai târziu, botoșănean de-al tău, Nicolae Iorga, prevestindu-și sfârșitul prin fapta mișelească a adversarilor săi: ,,Au fost ucis un brad bătrân,/Fiindcă făcea prea multă umbrㅔ
Poezia ta, Bădie, a alarmat pe dușmanii tăi, a fost un adevărat manifest, care a electrizat mulțimile de la Putna și pe cele ce ți-au citit-o ulterior. Nu numai că te-au ucis pe tine câțiva ani mai târziu, dar ți-au prigonit și poezia până astăzi. Rare culegeri cu poeziile matale o cuprind. Mereu a fost cenușăreasa creației tale și prea puțini au știut de ea. Și știi de ce? Fiindcă ceea ce spui tu acolo e valabil în toate timpurile și în toate locurile, până la sfârșitul lumii, atâta timp cât în societate își vor mai face loc cangrene și putregaiuri ca cele de care vorbești Domnia-Ta.
Cu bine, Bădie, și-o să revin!”
*
Cuvinte părintești. Vom selecta azi pentru cititorii noștri câteva reflecții ale Sfinților Părinți privitoare la fericire, idealul pe care-l caută omul din toate timpurile și din toate locurile. Facem precizarea însă, că textele de mai jos privesc fericirea din punct de vedere creștin.
,, Nevinovăția și știința aduc fericire(….). În durere și suferință este o fericire, numai dacă se adaugă virtutea care îmblânzește și ușurează cu balsamul ei tăŹmăduitor. Virtutea este destul de bogată în leacuri, care, sau măresc liniștea conștiinței sau înmulțesc darurile(…). Cu adevărat acela este fericit, din a cărui casă nicioŹdată n-a ieșit un sărac cu mâna goală. Și nimeni nu este mai feŹricit decât acela care are bun simț cu privire la nevoia săracilor, la chinuirea celui slab și fără ajutor(…). Poate fi mai nobil și mai mare ceva, care să se aproŹpie mai mult de divinitate, decât a trăit pentru fericirea obŹștească?”(SF. AMBROZIE); ,,Cu cât cineva are viața mai măsurată, cu atât e mai fericit, că nu se grijește de multe: de slujitori, de lucrători, de pământuri și de avuția dobitoacelor(…). Cel bogat și de neam ales dar fără îndrumare duhovŹnicească și fără curăția vieții, nefericit este în ochii care cugetă drept, precum fericit este săracul sau robul - după soartă - dar împodobit cu învățătură și cu virtute”(SF. ANTONIE CEL MARE); ,,Înainte de sfârșit pe nimeni să nu fericești și înainte de moarte de nimic să nu deznădăjduiești”(SF. EFREM SIRUL); ,,Să nu vedem nici în fastul comandantului, nici în tiŹrania bogăției, nici în orice alt lucru asemănător un izvor de feŹricire, ci numai în virtute(….). Să nu socotim fericiți pe cei vii și să nu plângem pe cei morți, ci să căim pe cei ce stau în păcate, fie că-s vii, fie că-s morți; iar pe cei ce trăiesc în dreptate, oriunde ar fi ei, să-i soŹcotim fericiți(…). Nu compromite viața prezentă și viața viitoare când îți este ușor, dacă vrei să-ți asiguri fericirea și în una și în ceaŹlaltă(…). ,,Nu declarați fericit pe individul pe care niște legăŹturi de rudenie îl unesc cu un om drept, dacă el nu-i mai reproŹduce moravurile... Sunteți vinovați când, găsind în familia voastră un model de virtute, voi nu-l imitați(…). A putea să asculți cu o libertate completă impulsuŹrile inimii tale, a nu fi obligat să reziști la chemările naturii, este o condiție esențială a fericirii”(SF. IOAN GURĂ DE AUR).
*
*
File de jurnal – 4 febr. 1984. ,,Servicii la Bârda și la Malovăț. Am făcut parastas la Albici Luță(Iconu) din Bârda. Acolo am vorbit cu Botoșan Petre din Bârda. A povestit că era de vreo 10-15 ani, slugă în curte la C. din Bârda. Acesta l-a trimis la Călinești, la o rudă a sa după brânză. S-a dus pe jos până acolo. Cel din Călinești, fost aghiotant, după ce a aflat pentru ce venise, a întrebat de fiecare în parte, i-a dat apoi să mănânce din plin, l-a oprit acolo peste noapte. Dimineața l-a ospătat iar, i-a pus în traistă o bucată de brânză și alta de mălai ca să o aibă pe drum. L-a întrebat apoi dacă C. a făcut vin, pelin și țuică. Făcuse C. câteva acoave, căci era foarte bogat. Aflând de acestea, aghiotantul i-a spus lui Botoșan: ,,- Măi nepoate, du-te înapoi și spune-le la ai mei de la Bârda, că le-aș da cu plăcere brânză de zapostit, dar brânza mea s-a stricat!” Când a aflat C., l-a cercetat pe copil ce altceva l-a mai întrebat și a înțeles lecția. Ar fi trebuit ca nici el să nu-l trimită pe copil cu mâna goală!
După-amiază am mai lucrat la Coloana Infinitului, vol. II. Seara am văzut primul episod din filmul Jean Christophe. Foarte interesant!”
File de jurnal – 5 febr. 1984. ,,Am făcut slujbă la Bârda. A venit multă lume. Am terminat lectura la Sfintele Evanghelii. Voi începe lectura și explicațiile la Faptele Apostolilor. Le-am explicat că va trebui să plantăm cimitirul cu pomi fructiferi, fiindcă s-au mărit obligațiile parohiei și s-au înăsprit indicațiile în ceea ce privește folosirea judicioasă a fiecărei palme de pământ.
Le-am vorbit enoriașilor mei de intenția mea de a realiza Cronica în cuvinte și imagini a satului Bârda, solicitând de la fiecare fotografii în acest sens.
După-amiază am mai lucrat la corespondență. Tăticu a mai trebăluit pe lângă casă, iar mămica a fost la înmormântarea lui Bratu Sevastian din Colibași. Mă invitaseră și pe mine, dar din cauza noroiului și a stării de sănătate nu m-am dus. Acest om a fost necăsătorit. A strâns mulți bani și a făcut o gospodărie excepțională în Tr. Severin. Acum un an a fost descoperit că are tumoare la creier. A încercat tot felul de tratamente, dar degeaba. A venit în Colibași la părinți. Avea 52 de ani. A fost mare jale. El era îmbrăcat ginere!”
*
*
Zâmbete. ☺,,- Doctore, îmi sună ceva în ureche!” ,,- Nu răspunde!”; ☺ Să gândești este dificil. De aceea majoritatea oamenilor judecă; ☺Un ascultător: Un ascultător: ,,- Ce poți face când doctorul îți interzice să te apropii de votcă ?” Radio Erevan: ,,- Bei votca de la distanță, cu paiul!” ☺,,- M-am angajat ca electrician la biserică!” ,,- Foarte tare! Și ce faci acolo?” ,,- Aprind și sting lumânări!” ☺La un spital de nebuni, un reporter întreabă un nebun: ,,- Vă place aici?” ,,- Da, foarte mult! Cel mai mult îmi place să-l ajut pe doctor.” ,,- Foarte frumos. Și cum îl ajuți?!” ,,- Doctorul fugărește asistentele, iar eu le pun piedică!”
*

Sănătate, pace și bucurii în casele și în sufletele Dumneavoastră!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda





Pr. Al. Stănciulescu-Bârda    8/24/2023


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian