Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romïżœnii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivïżœ 2024
Articole Arhivïżœ 2023
Articole Arhivïżœ 2022
Articole Arhivïżœ 2021
Articole Arhivïżœ 2020
Articole Arhivïżœ 2019
Articole Arhivïżœ 2018
Articole Arhivïżœ 2017
Articole Arhivïżœ 2016
Articole Arhivïżœ 2015
Articole Arhivïżœ 2014
Articole Arhivïżœ 2013
Articole Arhivïżœ 2012
Articole Arhivïżœ 2011
Articole Arhivïżœ 2010
Articole Arhivïżœ 2009
Articole Arhivïżœ 2008
Articole Arhivïżœ 2007
Articole Arhivïżœ 2006
Articole Arhivïżœ 2005
Articole Arhivïżœ 2004
Articole Arhivïżœ 2003
Articole Arhivïżœ 2002


Dialoguri oarecare - O zi ca oricare alta

- Ti-aduci aminte , “Un pas înainte, doi pași înapoi” ?
- Poftim?
- Maxima aia leninistă, doar ai învățat că are girul autenticității si ar fi o aproximație geniala despre care trebuia sa știi că are girul autenticității în trecerea aia de la o lume la alta și încercarea explicativă, că trebuie să recunoști sună grozav de confuz maxima asta, ar fi trebuit sa fie absolută, dar e la fel de nesigură ca mai toate “ințelepciunile” epocii.
- Bine zis, da’ - dacă-mi dai voie - aș putea să știu ce te-a apucat? Ziceai că vrei să stăm de vorbă asa pur si simplu la o cafea, un fursec, poate chiar un coniac mititel și, bineînțeles, tăind firul in patru – fără farafastacuri pretențioase?!
- Cum adică, fără TV, fără celular, fără internet de fapt? Să ne lamentăm cam cum e vremea - dacă plouă dacă e soare, dacă bate vântul - cât s-a scumpit piața, unde se tot duc pompierii ăștia pe Yonge cât e ziua de lungă, ce să mai vorbesc de sirenele poliției și, mai ales, de ce nu se leagă nimeni de motociclistul ala care aleargă în fiecare noapte, dupa 11(pm. ca să înțelegi) doar ca să demonstreze, presupun, că are motor atât de puternic că vecina de la parter se teme să nu facă infarct?
- Păi, nu? E frumos afară, poate chiar se instalează primăvara și observațiile superficiale ar părea mai firești.
- Azi dimineață am văzut cardinalul pe tufa de la fereastra dormitorului, sigur că nu i-a plăcut zgomotul ferestrei ăsteia metalice și a zburat, e soare, e chiar călduț ... ș a.m.d. Iți place?
- Oricum mult mai normal decât o plimbare – și aia degeaba – prin “învățături”.
- Invățături, zici tu? Alea așa ca “istoria în mers” - ca să folosesc expresia favorită a lumii din care am venit, chiar dacă mersul ei se poticnea la fiecare cotitură devenita în așa hal gestul fiecărei zile că–și pierdea semnificația, știi cum e, gestul larg se îngustează în ochii cotidianului și vrând-nevrând plutim în neștiință ori și mai rău în indiferență.
- Dcă-ți citesc, că numai tu poți „by heart”, două trei versuri din Macedonski poate te calmezi și-ți revii...te uiți la magnolia vecinului de vizavi, îți scoți pufoaica asta de iarnă și măcar începi sa te bucuri. Că anii trec nu numai surprinzător, dar și repede.
- ‘“E mai și încă mă simt tânăr sub înălțimea înstelată.../ Halucinat când este-auzul, vederea este fermecată; / Aud ce spune firul ierbii, și văd un cer de aripi plin, / M-așez privind în clarul lunii sub transparența atmosferei / Și-n aeru-mbătat de roze sfidez atingerea durerei...”
- Vezi că știi? Despre asta ar trebui să vorbim ca să dăm o șansă de normalitate fiecărei zile, nu crezi?
- Și eventual să eliminăm cumva, vrei să zici...
- Să selectăm ar fi mai corect spus, că nu stiu de ce avem noi ăștia cu vreo câtiva buni zeci de ani așezați în spate preferința recapitulativ-negativă ori poate știu, dar nu vreau să mai admit asta pentru ca și așa și altfel acceptarea e defectuoasă...
- Intr-un fel tu zici ca Eugen O’Neill: “I want to howl: Imagination, Beauty, Daring, or bust”...restul e o adiacentă pe langă care ar trebui să trecem, că de aia el ar fi vrut s㠓strige” și nu așa oarecum ci cu reverberațiile unui ecou persistent.
- Totdeauna recurgi la literatură când ești la “înghesuială”; în fond poate că ai dreptate reeditând maxima lui Lenin – inaplicabilă victorios – dar oarecum explicativă individualistic: pășirea zilei ar fi un pas înainte, traducerea ei în semnificatii ar fi cei doi pași înapoi ...
- Și asta descoperim abia când zilele curg suficient, dacă avem noroc...Nu-i rău ce zici.
- Cum zice Poetul! “Posomorârea fără margini a nopților de altădată,/ Când sufletul pentru sarcasme sau deznădejde stă deschis,/ Cu focul stins, cu sobă rece, rămase-n urmă ca un vis...”
- Despre asta ar trebui să vorbim ca să dăm o șansă de normalitate fiecărei zile, nu crezi?
- Și eventual să eliminăm cumva, vrei să zici...


Maria Cecilia Nicu
Toronto




Maria Cecilia Nicu    5/24/2023


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian