Observatorul

„Craina Bănăţeană”, o carte de istorie locală

Deşi pare surprinzătoare, legătura cu România se păstrează şi prin carte. Este o altfel de legătură sufletescă. Poartă valoarea spiritualităţii tale care te individualizează. Formulată diferit, circulă frecvent, aici, în Canada, întrebarea „De unde eşti?” Nu ştiu de ce, dar, de fiecare dată, am simţit în expresia verbală o undă de nostalgie, care în mine lovea cu puterea valului ce prevestea o furtună.

Cartea „Craina Bănăţeană”, scrisă de un profesor şi de un militar de carieră (1), cu pregătire teologică, cuprinde o lume, lumea în care m-am descoperit, mi-am dat seama de mine, unde am învăţat să fiu. Cartea nu e o surpriză. Necesitatea nu poate fi surpriză. Act de cultură locală şi de curaj, cartea e o sinteză în cercetarea unui spaţiu de istorie şi spiritualitate (2), (re)descoperire a identităţii locale în patrimoniul istoric şi cultural naţional, pentru menţinerea condiţiilor de viaţă şi a individualităţii zonei în căutarea viitorului printr-un sentiment de continuitate. Din punct de vedere monografic, lucrarea implică lărgirea perspectivelor prin consumarea resurselor de înformaţii rămase în afara efortului sintezei.
„Ţinutul Crainei, precizează în Prefaţă prof. univ. dr. Dumitru Jompan, plai de poveste şi de dor, de mult aşteaptă o prezentare, precum cea de faţă. Mulţi cercetători ai locului şi de aiurea au fost tentaţi să trateze varia aspecte ale acestei „Ţări-de-vis, poartă de intrare în Valea Almăjului”, mai mult a Banatului.”

Autorii au un mesaj clar: protecţia tradiţiei între necesitate şi conştientizarea tuturor factorilor locali pentru a interveni decisiv în ceea ce pare inevitabil - pierderea autenticităţii în lumea contradicţiilor în care a intrat satul românesc. Nu putem fi martorii relativizării vieţii rurale, ci fiinnţe active în păstrarea memoriei locale. Uşor de înţeles că e o problemă de hermeneutică ontologică, de politică naţională. Avem lecţia Occidentului care a pierdut, cu mulţi ani în urmă, lumea frumoasă a satului.

Icoana Cristescu Budescu şi Gheorghe Ţunea Pîrvovanu nu sunt la prima lor carte. Profesoara Icoana Cristescu Budescu a scris Dalboşeţ –studiu monografic, Ed. Tim, Reşiţa, 2007, Monografia satului Globu Craiovei, judeţul Caraş-Severin, Ed. Partoş, Timişoara, 2010, fiind o prezenţă semnificativă în lucrările Oameni de seamă ai Banatului, XVI, Ed. Eurostampa (Timişoara – România), Ed. Tibiscus (Uzdin – Serbia), 2013; Craina Bănăţeană – oază de istorie şi spiritualitate, Ed. Tim, Reşiţa, 2016; Ortodoxie, istorie şi tradiţie în Banatul de Munte (coordonator Nicolae Danciu Petniceanu), Ed. Gordian, Timişoara, 2010. Gheorghe Ţunea – Pîrvovanu s-a afirmat prin lucrările Pârvova, contribuţii monografice, Reşiţa, 2009; Craina. Lăcaşuri de cult, Ed. Tim, Reşiţa, 2011. Dumnealui are un aport valoros în cunoaşterea lui Traian Topliceanu, membru fondator al cenaclului „Altarul Cărţii”( prima mişcare literră din Banat), profesor la Liceul „Traian Doda” din Caransebeş şi la Şcoala Normală şi Liceul Loga din Timişoara, în scrierile Traian Topliceanu, Viaţa şi activitatea, Ed. Tim, Reşiţa, 2014 şi Traian Topliceanu, Scrieri, Ed. Tim, Reşiţa, 2017.

Autorii şi-au structurat cartea în şapte capitole: Craina Bănăţeană; Mediul geografic; Momente din istoria Crainei Bănăţene; Populaţia, locuirea, graiul şi ocupaţiile; Învăţământ şi spiritualitate în Craina Bănăţeană; Cultură şi tradiţie; Oameni de seamă ai Crainei Bănăţene, urmate de Anexe (fotografii şi copii după anumite documente) şi Bibliografie (134 de titluri).

Cred că autorii nu se vor opri blocaţi în autosuficienţă şi, la o nouă ediţie, vor adânci unele capitole sau vor transforma capitolul Oameni de seamă ai Crainei Bănăţene într-o carte de sine statătoare Oameni şi cărţi în Craina Bănăţeană, începând cu generalul Mihail Trapşa, cel mai de seamă ofiţer de artilerie din armata imperială austriacă, până la academicianul Ilie Bădescu şi scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu.
O problemă importantă este legătura dintre denumirile Craina, Craiova, râu din Craina şi oraşul din Oltenia.

Într-un document maghiar(1457), se menţionează „Ladislau filius Miluten, Voievode Mihald” (3). Faptul în sine permite să credem că în zonă au existat cel puţin două uniuni de obşti, una în Craina, în Valea Craiovei şi Depresiunea Domaşnea , alta de-a lungul Râului Alb (Belareca). Legăturile dintre cele două fornaţiuni se exprimă prin numele popular al localităţilor Mehadia şi Mehadica (Megie şi Megică). Existenţa cetăţii medievale de la Mehadia a impus districtului (cnezatului) numele ei în documente. Denumirea Craina a rămas pentru uzul localnicilor, păstrată până astăzi şi restrânsă la zona dintre localităţile Pârvova şi Domaşnea. Între districtele privilegiate bănăţene, districtul Mehadia este atestat în anul 1387, al doilea după districtul Cuieşti (1341).

Relaţia dintre denumirea râului Craiova pe segmentul Pârvova – Lăpuşnicel (în lucrările de geografie cu denumirea Globul) şi numele oraşului din Oltenia, reală sau întâmplătoare, a devenit legendară şi natura ei exactă nu se va putea sti, probabil, niciodată. Nu e vorba de scepticism istoric. Se exclud şi orgoliile determinate de părerile personalităţilor care au dorit rezolvarea controversei. De obicei, râul care străbate o localitate dă numele aşezării. Problema originii denumirii oraşului Craiova s-a dovedit a fi controversată încă din secolul al XIX-lea, când afirmaţiile istoricului bănăţean N. Tincu-Velea au devenit cunoscute în Bănie. Numele Craiova se leagă frecvent de termenul slav kralj „rege, crai”. Există şi părerea că denumirea vine de la Craiul Iovan, identificat cu Ioniţă Asan, împăratul Imperiului valaho-bulgar, care, potrivit unei cronici greceşti, s-a refugiat la sfârşitul domniei în nordul Dunării. Bogdan Petriceicu Haşdeu intervine în controversă şi plasează originea numelui în timpul primelor formaţiuni feudale româneşti, menţionând denumirea oraşului într-un document din Sibiu din anul 1494, deşi în istoria bisericii Sfântul Dumitru nu se găseşte nici o informaţie în acest sens. Marele enciclopedist presupune o migraţie olteană din Dolj spre Banat. Mişcările de populaţie dintre Banat şi Oltenia au avut loc în ambele sensuri. Cele mai vechi mişcări de populaţie atestate s-au petrecut dinspre Banat ca rezultat al politicii religioase a regilor maghiari: nobilii „schismaticilor”(credinţa ortodoxă) pierdeau proprietăţile şi drepturile sociale. Atitudinea partizană avea aceleaşi consecinţe. Astfel o moşie din Valea Bolvaşniţa, de lângă Mehadia, se confiscă, deoarece proprietarul ei, cneazul Ladislau, a sprijinit pe domnul Vladislav Vlaicu. Cneazul s-a refugiat în Ţara Românească (4).

Istoricul bănăţean aduce şi alte amănunte interesante. Reşedinţa craiului Iova ar fi fost pe dealurile Ţarovei, localizate între Valea Almăjului şi Craina, cu înşeurarea de la Pârvova (la altitudinea de 465 m). În anul 1527, un apropiat al principelui Transilvaniei, Ioan Zapolya, în fruntea unui grup de oşteni, a prădat Valea Almăjului. Acest călăreţ şi-a luat numele Craiul Iova (Ţarul Iova), fapt ce arată cât de vie era amintirea personajului legendar în memoria colectivă. Dacă pentru Ţerova (localitate în Caraş-Severin şi toponim în aşezările Bucoşniţa şi Prisian) se poate admite etimologia cer „varietate de stejar”, pentru Ţarova e imposibil, deoarece în graiurile din Valea Almăjului şi Craina se foloseşte lexemul „ceroni”.

Ca termen geografic (marginea unui teren natural), cuvântul „craină” este atestat în dicţionarul Anonymus Caransebiensis. Etimologia slavă a cuvântului crai nu este sigură. Dicţionarul Etimologic al Limbii Române (autor M. Vinireanu) arată că termenul provine din proto-indo-europeană. E puţin probabil ca termenul să fie legat de substantivul propriu Κarl, numele împăratului Carol cel Mare (aşa cum se afirmă în DER), preluat în spaţiul limbilor slave, şi, de aici, ar fi ajuns la români.

Cartea este o rememorare indisociabilă de prezent. A arăta meritele ei nu înseamnă a face un elogiu autorilor. Conştientizare culturală, am convingerea că lucrarea va determina manifestarea energiilor intelectuale de care dispune Craina Bănăţeană. Proiectul general al globalizării ţine de ideologie şi de politică economică. Nu se ştie, dar se poate bănui contradicţia dintre satul planetar şi satul tradiţional. În această situaţie mă limitez la o afirmaţie despre cultură privitoare la viaţa satului românesc, care se află „între grija de a nu pierde şi aceea de a nu se pierde”(5)

1. Icoana Cristescu Budescu, Gheorghe Ţunea Pîrvovanu, Craina Bănăţeană – trecut, prezent şi viitor-, Editura Hoffman, Caracal, 2019.
2. În localitatea Petnic, funcţionează, din 1991, Fundaţia culturală „Craina Bănăţeană”, care organizează „Serbările Crainei Bănăţene”(cu participarea mea constantă, până la plecarea în Canada), materializate de Angelica Herac şi Petru Erimescu în cartea „Craina Bănăţeană – oază de istorie şi spiritualitate” Despre această carte, vezi însemnările lui Nicolae Irimia, în Nedeia, revistă de cultură tradiţională, Reşiţa, anul VIII, nr. 1 (15), iunie 2020, p. 141-143.
3. I. C. Buracu, Din Istoria Banatului de Severin, Tiparul Tipografiei Diecezane Caransebeş, 1932, p. 27; C. Feneşan, Documente medievale bănăţene, Ed. Facla, Timişoara, p. 31 şi urm.
4. Vezi M. Holban, Deposedări şi judecăţi în Banat pe vremea Angevinilor (1361-1378), în Studii şi materiale de istorie medie, 1962, p. 58.
5. Mircea Martin, G. Călinescu şi „complexele” literaturii române, Editura Albatros, Bucureşti, 1981, p. 13.

CONSTANTIN TEODORESCU / Kitchener ON

Constantin Teodorescu 10/8/2021

Contact:

Informatii Utile despre Canada si emigrare.

Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.

Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!

Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

created by Iulia Stoian