Vreme de amintiri
Toată viața noastră este un șir de evenimente, la care am reacționat așa cum am crezut de cuviință sau, așa cum ne-a dus capul în acel moment…
Probabil că dacă am lua iar viața de la capăt, cu aceeași minte pe care o aveai la momentul evenimentelor respective, am reacționa exact la fel.
Am intâlnint în drumul nostru oameni. Pe unii i-am privit cum trec pe lângă noi, pe alții i-am primit în viața noastră pentru un timp limitat sau pentru toată viața.
Cu unii oameni ne-am intersectat existența de mai multe ori.
Poate ca așa a trebuit să fie sau poate că nu am știut sa-i pastrăm din prima clipă.
Sunt și oameni pe care-i regretăm. Sunt lecții pe care trebuie să le învățăm.
Fiecare persoană întâlnită ne îmbogățește prin experiențele, emoțiile și sentimentele pe care le-am trăit împreună. Sunt și persoane care ne marchează existența, persoane de la care am avut de învățat și care vor avea mereu un loc special în inima noastră.
Amintirile fac parte integrantă din viața noastra. Este bagajul cu care ne traversăm existența. Amintirea reprezintă, de fapt, ceea ce ne-am amintit ultima oară despre acel lucru sau acea întâmplare, ceea ce înseamnă că rezultatul reprezintă o alterare a imaginii inițiale.
Poate, de aceea, marea majoritatea a amintirilor noastre sunt frumoase.
La final vom fi oameni-amintiri. Noi în gândul cuiva și cineva în sufletul nostru.
Așa ne vom duce. Cu bucurii, cu împliniri dar, mai ales, cu regret.
Una dintre cele mai importante resurse pentru a de-păși o astfel de criză a pandemiei o constituie menținerea și cultivarea unei stări mentale sănătoase, greu de obținut în această perioadă, amintiri-le frumoase, Insă, ne pot ajuta.
Sănătatea noastră mintală și bună-starea sunt strâns legate de calitatea relațiilor pe care le dezvoltăm.
Cele mai frumoase amintiri ale noastre sunt cu și despre oameni.
Poate că grupul în care ne regăsim scoate ce e mai bun din noi. Ceilalți ne dau ceva ce nu ne putem oferi singuri: validare.
Validarea este confirmarea faptului că experiența mea interioară este reală și de înțeles, că reacțiile mele sunt firești și umane.
Sentimentul de apartenență este o experiență comună oricărui om.
Asta căutăm încă de când suntem mici, să fim văzuți, auziți, simțiți.
Tot ce trăim ne definește, dar nu atât ca poveste a întâmplărilor în care suntem implicati, cât ca imagine a sufletului nostru, a ființei noastre.
Meseria sau averea noastră, familia sau naționalitatea, religia sau politica la care aderăm, sunt doar aspecte formale ale unei mai profunde vieți care clocotește în sufletele noastre și pe care o descoperim ca pe un miracol în fiecare zi a vieții noastre.
Interacțiunea cu alți oameni ne face să vedem valoarea vieții și să o apreciem, ne ajută să vedem că nu suntem singurii care se confruntă cu probleme, ne pregătește în a gestiona emoțiile dureroase.
Nostalgia nu este dorință tristă și anxioasă pentru ceva care a trecut sau care este departe de noi. Nostalgia poate avea beneficii psihologice importante.
Deși uneori poate fi declan-șată de emoții negative, cum ar fi singurătatea, s-a demonstrat că nostalgia ameliorează starea de spirit și permite o mai bună înțelegere a sensului vieții.
Nostalgia oferă sentimentul de a fi iubit, protejat și conectat cu alte persoane și poate de-clanșa inspirație și optimism despre viitor, ajutându-ne să ne amintim lucrurile bune despre noi, despre ceilalți.
Urmele pe care le lăsăm, în scurta sau lunga nostră viață, pot fi exemplu pentru cei din jurul nostru, familie, prieteni, comunitate, sau pot dispărea, ușor, în negura vremii.
Depinde de fiecare dintre noi.
|
Puiu Dumitru Popescu 8/11/2020 |
Contact: |
|
|
