Mărturisiri : Libertatea și societatea viitorului
Libertatea este prin definiție (dexonline.ro) „posibilitatea de a acționa după propria voință” . Fundamentele filosofice ale ideii de „libertate” pot fi găsite în eseul „On liberty” publicat în 1859 de filosoful britanic John Stuart Mill și care stă la baza conceptului britanic de liberalism. J.S.Mill consideră că libertatea este determinată de raporturile dintre individ și societate.
Astfel putem vorbi despre libertatea de conștiință, libertatea de exprimare, libertatea alegerii unui mod de viață și libertatea de liberă asociere. În principiu societatea nu se amestecă în viața personală a individului, decât în situații excepționale. Orice imixtiune a societății în sfera libertății individuale are două efecte nedorite, uniformizarea și oprirea dezvoltării individului.
Libertatea nu poate fi decât individuală și se sfârșește atunci când încalcă libertatea celuilalt.
În opinia lui Mill tirania oricărei forme de guvernământ trebuie sa fie controlată de libertatea cetățeanului. Astfel o nouă formă de tiranie poate apare, „tirania majorității”, tiranie care poate fi chiar mai rea decât tirania guvernatorilor. Opinia majoritară într-o societate poate să nu fie opinia corectă, bazându-se pe preferințe, sentimente și mai nou pe influența rețelelor sociale și a formatorilor de opinie.
Ne place sau nu trebuie să admitem că nu suntem nici identici nici egali, nu avem aceleași talente și defecte, nu se așteaptă de la noi și nu datorăm lumii și Creatorului aceleași lucruri. Unii pot compune sau interpreta muzică dumnezeiește, alții văd cu ușurință relații și formule matematice incredibil de complexe, unii scriu poezii, alții programează roboți și computere, unii se străduiesc să definească sufletul iar alții să înțeleagă dacă virușii sunt forme de viață, deși este evident că ne pot ucide cu ușurință. Numai o parte dintre noi, și anume cea mai frumoasă și aparent mai evoluată din punct de vedere genetic, poate da naștere vieții, fie selecția naturală sau mila lui Dumnezeu a făcut să fie așa, și cred că nu a greșit.
Atunci de unde înverșunarea de a ne considera egali? Egalitarismul în general, ca orice formă de mediere, exclude vârfurile, nu poți fi egal decât la nivelul de jos, nu putem fi cu toții Einstein sau Rockefeller, dar putem fi cu toții „săraci și cinstiți” chiar „spălați pe creier”, cum a demonstrat-o pe deplin experimentul comunist. Aș privi cu suspiciune orice încercare de a promova binele general, „cornul abundenței”, într-o lume cu resurse limitate. Accesul la resursele materiale, financiare și educaționale, disponibilitatea individuală de a folosi aceste resurse și nivelul motivațional sunt dependente de poziția socială, mentalitate, cultură și mai nou de așa numitele „rețele sociale”.
Dacă în trecut acțiunile propagandistice aparțineau statului sau unui grup conducător care urmărea un scop folosindu-se de dominația asupra mijloacelor de informare, astăzi propaganda vine din surse multiple și este nevoie de o mai mare selectivitate și capacitate de înțelegere din partea individului pentru a nu deveni dependent. Numai capacitatea de a alege din noianul de informații false, ceea ce ți se potrivește și îți folosește pentru afirmarea propriei personalități poate duce la o adevărată democrație a viitorului.
Liberalismul de grup, disciplina de partid, patriotismul de paradă și democrația de ochii lumii ar trebui abandonate într-o epocă în care opiniile pot fi exprimate prin vot direct, fără intermediari, tătuci sau faruri călăuzitoare. Așa zisa libertate de grup, fie el și minoritar, care încalcă libertatea altor grupuri (chiar majoritare) nu este decât o formă de totalitarism deghizat care merge mână în mână cu mai recenta corectitudine politică. Se înțelege că societatea trebuie armonizată în mod democratic, prin consultare populară, însă decizia nu mai trebuie să ajungă la un grup restrâns care să o modifice după propriile interese. Degeaba votezi la referendum dacă oricum nu se aplică.
Aici poate veni rolul inteligenței artificiale, în armonizarea intereselor, a aptitudinilor și oportunităților unor grupuri mari de oameni. În loc să folosim informația pentru a dirija votul unei populații, am putea folosi informația pentru a găsi locul potrivit fiecăruia, mijloacele prin care individul s-ar putea realiza optim, în deplină libertate individuală, într-o societate fără constrângeri și în care supraviețuirea nu depinde de bunăvoința vreunui despot luminat sau nu. Asta numai dacă Inteligența Artificială nu va dezvolta veleități de dictator.
Aspirația către libertate este in ADN-ul fiecărei ființe apărute pe acest pământ, fie ea pasăre, leopard sau om.
Noi oamenii am uitat însă să zburăm împreună, chiar și în grupuri mici cum este o familie, darămite în grupuri mari cum este o societate sau o țară, am uitat să visăm frumos, deși viitorul este creat din suma visurilor noastre, dar am căutat în permanență libertatea, cum bine spunea Leonard Cohen în „Bird on a wire” -
„ Like a bird on the wire/ Like a drunk in a midnight choir/ I have tried in my way to be free”.
.........................................
Ioan Cojocariu
Martie 2020
Toronto, Ontario, Canada
|
Ioan Cojocariu 3/24/2020 |
Contact: |
|
|
