Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Scriitorii timpului meu o carte de Cristian Gabriel Moraru

Apărută în noiembrie 2019, în colecţia „Critica” a Editurii Ecreator din Baia Mare, cartea criticului literar Cristian Gabriel Moraru, Scriitorii timpului meu, adună în paginile sale cronicile de întâmpinare la cărţile a peste treizeci de autori, majoritatea acestora publicându-şi operele la editura menţionată mai sus, patronată de poetul Ioan Romeo Roşiianu, originar şi el din Roşiorii de Vede, dar trăitor de ani buni în Maramureşul istoric.

Spre deosebire de unii redactori-şefi de reviste literare, care îngrădesc accesul tinerilor în lumea literară, fie nepublicându-i, fie făcând comentarii răutăcioase, I. R. Roşiianu deschide porţile tuturor creatorilor de literatură, în ideea că dreptul la exprimare este sfânt şi că timpul este acela care va hotărî cine intră sau nu intră în istoria literaturii române, dacă asta ar fi acum principală noastră preocupare…

Cartea Scriitorii timpului meu cuprinde cronicile publicate de C. G. Moraru în ziarul roşiorean „Drum” (unde, de ani buni, susţine o rubrică permanentă), în revista „Pro Saeculum” din Focşani, iar cele mai multe, în revista „eCreator” din Baia Mare, fiind, după mărturisirea criticului, „rodul stării mele de veghe în lanul de cărţi al literaturii române contemporane”, aluzie voalată la romanul scriitorului american J. D. Salinger, Catcher in the Rye (De veghe în lanul de secară).
Cărţile recenzate de C. G. Moraru, cu câteva excepţii (patru de critică literară, una de proză şi una de reportaje), aparţin unor poeţi mai mult sau mai puţin cunoscuţi, majoritatea acestora purtând semnătura femininelor.
Scriitorii selectează şi organizează în stilul propriu, potrivit ideilor şi intenţiilor personale, materialul lingvistic, alegând acele cuvinte care se potrivesc mesajului pe care ei doresc să-l transmită, un demers deloc uşor. Iată ce spunea Tudor Arghezi despre truda creatoare:
„Niciun meşteşug nu este mai frumos şi mai bogat, mai dureros şi mai gingaş totodată, ca meşteşugul blestemat al cuvintelor”, fiindcă „un cuvânt cântăreşte un miligram şi alt cuvânt poate cântări greutatea muntelui răsturnat şi înecat în patru silabe. Cuvinte fulgi, cuvinte aer, cuvinte metal. Cuvinte întunecate ca grotele şi cuvinte limpezi ca izvoarele pornite din ele…”.

Nici pentru criticul literar, munca sa nu este mai uşoară. El trebuie să perceapă corect universul imaginat de scriitor şi surprins în operă, iar apoi să-l treacă prin propriul univers, prin „grila sa de evaluare”, ca, în final, să dea un verdict pertinent şi obiectiv, „în scopul unei ierarhizări axiologice corecte a literaturii”, după cum susţine şi Cristian Gabriel Moraru în cuvântul său de început, intitulat „Argument. Genul critic”.
Numai cine nu scrie cronică literară nu ştie ce înseamnă să iei fiecare carte, să o citeşti, să-ţi notezi ceea ce ţi se pare esenţial, demn de reţinut şi de transmis mai departe cititorului. Apoi, să extragi din texte citate edificatoare, care să-ţi susţină ideea critică, să faci trimiteri, analogii, comparaţii…

Sunt de admirat, la Cristian Gabriel Moraru, solidele sale cunoştinţe privind literatura autohtonă şi universală, filosofia, teologia, mitologia, heraldica…, noţiuni care îi dau posibilitatea unei interpretări corecte a actului scriitoricesc al confraţilor, reuşind să facă, astfel, o recomandare pertinentă publicului receptor de literatură.
Am observat, la criticul C. G. Moraru, o anume tehnică de lucru. Mai întâi citeşte cartea din scoarţă în scoarţă (mai sunt şi critici literari care fac recenzii/ cronici „pe deasupra” literei cărţii), reţine tema generală şi, pornind de la temă sau de la titlu (există o legătură indisolubilă între titlu şi conţinut într-o operă literară), face un scurt expozeu prin care ne pune în relaţie cu universul poetic nou descoperit.

Comentând opusul liric În umbra pajurii, semnat de poeta Mihaela Chiţac, C. G. Moraru conştientizează legătura dintre titlu şi conţinut, făcând apoi un scurt „istoric” al „pajurii”, ca pasăre de pradă şi ca însemn heraldic pe stema Ţării Româneşti, ca, după aceea, pajura să fie identificată, în opera autoarei, cu o „metaforă-simbol a inspiraţiei creatoare”.
O scurtă prelegere despre entuziasm, ca formă de manifestare psihică, o găsim în debutul cronicii la cartea Ninei Lavric, Căutai iubirea. O adevărată lecţie de religie despre Eden şi primii săi locuitori (Adam şi Eva) ne ţine C. G. Moraru la începutul cronicii la cartea La poale de ispită a Katherinei Mag. Care este menirea criticului („Un critic de cursă lungă: Nicolae Dina”), ce înseamnă prima carte pentru un scriitor, ce reprezintă pentru literatura română opera creată de diaspora, care a fost şi este contribuţia Basarabiei la sporirea patrimoniului cultural românesc, care a fost influenţa creaţiei eminesciene asupra literaturii secolului al XX-lea, poezia cu formă fixă în comparaţie cu poezia postmodernă mai liberă în expresie…, sunt tot atâtea sumare prelegeri care premerg intrarea criticului în analiza propriu-zisă a cărţii autorilor recenzaţi, evident în funcţie de universul poetic al fiecăruia dintre ei.

Analizând unele poeme din cărţile lecturate, criticul nu evidenţiază numai ideile, sentimentele, concepţiile, atitudinile autorului, ci şi particularităţile fonetice, lexicale, gramaticale, acele construcţii care conferă unor cuvinte obişnuite, neutre din punct de vedere al folosirii lor curente, un rol deosebit în realizarea emoţională şi expresivă.
Crearea, pe parcursul comentariilor critice, a unor analogii, comparaţii nu numai cu alte opere sau alţi scriitori, ci şi cu producţii muzicale, de artă plastică, de arte vizuale… dă posibilitatea criticului C. G. Moraru să-şi valorifice cunoştinţele în aceste domenii, netezind drumul lectorului spre cartea respectivă.
Astfel, cititorii avizaţi au posibilitatea să observe originalitatea, manifestarea subiectivităţii scriitorului, ierarhizarea valorică, particularităţile structurale, tocmai datorită demersului întreprins de criticul literar.

Deşi tânăr, “abia a împlinit vârsta christică, poetul şi criticul roşiorean, Cristian Gabriel Moraru şi-a adunat numele pe 12 cărţi…” ( mărturiseşte editorul cărţii, în postfaţă), profesorul de limba şi literatura română este puternic ancorat în realitatea literară românească din ţară şi din afara graniţelor sale.






Domniţa Neaga    1/19/2020


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian