Lumină pură
De la soarele nemuritor, prin norii de plumb coboară
Din dar Dumnezeiesc, o rază caldă de lumină.
Ce pură e!...și câte vise triste au dorit-o iară
Spre ai folosi și cinsti iarăși, menirea ei divină.
Privesc în mine și-mi simt trecutul obosit
Abandonat în noaptea fără margini a tristeții
Încătușat în ger și vânt, ce nu le-aș fi dorit.
Vreau flacăra luminii veșnice, care-i izvorul vieții.
Aș vrea să rup din soare în mersul lui grăbit
Să pun în căușul palmei un strop de lumină
Să-l dăruiesc toamnei care ne-a părăsit,
Să aibă-n depărtate lumi, de foc inima plină.
Ce tristă este viața, fără focul iubirii azi
Credeam că fericirea se îndreaptă iar spre mine
Ce negru e pământul unde-am durmit sub brazi
Dar vânturile vremii te-au dus în lumi străine.
Durerea mea pătruns-a prin timpul tău azi noapte
Căci gândurile mele te vor, dar ești departe,
Alungându-ți liniștea cu ale mele nespuse șoapte.
O lume fără margini de tine mă desparte.
Mai cred în tine și te-am așteptat, tăcut mereu
Privind prin nori, în dimineți de iarnă, în grădină
Dar nu ești tu!...lumină pură, trimisă de Dumnezeu
Ce văd e o umbră, înfășurată-n haină rece și străină.
Tu purtai foc nestins, cu sclipiri de nestemate
Scânteietori îți erau ochii, ca la o mireasă-n ziua nunții
Nu umbră ce-ți acoperă strălucirea, o tăcută noapte,
Lumină pură!...de dorul tău au albit și munții.
***
O!...suflet despuiat, fără noroc
Viață desprinsă de lumină, fără culoare.
Lumină pură!... născută din al soarelui foc,
Nu te voi găsi curând și asta mă doare.
Puritatea ta la care năzuiesc
În altă toamnă de-o caut, poate-o găsesc,
Când pe toți o să ne înfășoare
Lumina pură!... ce o dă Dumnezeu de la soare.
.........................................
Toronto
|
Achim Bucutea 11/23/2019 |
Contact: |
|
|
