Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Da' noi cu cine votăm !?

Ce sunteți d-voastră, mă rog? Vagabonți de pe uliță? nu... Zavragii? nu... Căuzași? nu... D-voastră, adică noi, suntem cetățeni, domnule, suntem onorabili... Mai ales noi suntem stâlpii puterii: proprietari, membrii Comitetului permanent, ai Comitetului electoral, ai Comitetului școlar, ai Comitetului pentru statuia lui Traian, ai Comițiului agricol și etetera. Noi votăm pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul întreg... pentru că de la partidul întreg atârnă binele țării și de la binele țării atârna binele nostru... (Trahanache – via I. L. Caragiale)


Clasa politică
Jucaţi - zic ciulinii - jocul vă convine
Numai peste dracu' vedeţi să nu daţ
Ne ducem azi veacul într-o Românie modernă, frumoasă şi… profund democratică. Ca şi în oricare altă democraţie autentică, suntem chemaţi periodic la vot. Suntem rugaţi atunci să alegem pe cei mai buni dintre politicienii care evoluează pe scena politică. Ca să vedeţi cât de mult a evoluat societatea românească din 1880 până azi, am cules pentru voi câteva parodii din foaia umoristică “Ciulinul – Ridendo castigantur mores”. Rămâne totuşi să răspundem – atunci când vom mai fi întrebați - la eterna întrebare a cetăţenilor uşor turmentaţi: Şi totuşi noi… cu cine votăm!?


AM VRUT SĂ ŞTIU CE’I POEZIA

Am vrut să ştiu ce’i poezia
Ş’am întrebat p’un deputat,
El mi-a răspuns: e meseria
De’a fi mişel şi om de stat.

Am vrut să ştiu ce e poetul
Ş’am întrebat pe Stolojan,
El mi-a răspuns: este bugetul
Ce’ndoapă azi orice golan.

Am vrut să ştiu ce e natura
Pe Muierescu am întrebat,
Şi mi-a răspuns: e creatura
Ce câţiva ani a numărat.

Întrebând iar ce’i fantezia
Şi pe burtosul Radu Mihai,
El mi’a răspuns: e puşcăria,
Unde se’nchid hoţii de cai.

Vroind să ştiu ce e o muză,
Am întrebat şi pe Cernat,
El mi-a răspuns: o călăuză
Care te duce la spânzurat.

Şi mai vroind să aflu’n fine
Ce e sublimul, am întrebat
Pe Gogu, care fără ruşine
Mi-a spus ca este a fi bogat.

(Max - Ciulinul – Ridendo castigantur mores - 2 iunie 1883)


CÂNTEC POPULAR

Ţara

În deal la Mitropolie,
E curat menajerie:
Cu lupi, tigri, urşi şi lei,
Furioşi ca nişte smei.

Rosetti

Lasă, fie cum o fi
Şi să fure cum or şti.

Ţara

Astăzi ţara românească
E în mâna calicească;
Căci miniştri, senatori
Sunt ai ţării vânzători.

Rosetti

Las’ să vândă cât or fi
Căci ca mâine or plesni.

Ţara

Fără frică toţi azi fură,
Fură ca hoţii şi jură;
Fac avere din senin
Şi sug sânge de creştin.

Rosetti

Furaţi toţi câte cevaşi,
Trageţi hora măi pungaşi.


Camera deputaţilor
Ţara

Ia vedeţi cum sorb cu sete
Paragrafele secrete,
Şi cum trage de la buget
Haita lui Papá-Ruset.

Rossetti

Las’ să soarbă mii şi mii
Trageţi hora papugii.

Ţara

Le-o veni şi lor odată
Zi de plată şi răsplată,
Să plătească ce-au furat
Poate cu vârf şi îndesat.

Rosetti

Ura, ura la golani,
Trageţi hora pehlivani.


(Dună - Ciulinul – Ridendo castigantur mores” - 2 iunie 1883)


Abatorul politic

SATRAPILOR ŢĂRII

Şi ţipă pruncu’n mamă şi mama se boceşte
Văzând cum cei puternici prefac totul în praf:
Cum schingiuie poporul, cum ţara sărăceşte,
Cum viciul, sub dânşii, se’tinde, se lăţeşte
Şi cum ca şi bandiţii au ca deviză: JAF !

Şi ţipă pruncu’n mamă şi mama disperată
Priveşte, l’aste hidre născute în păcat,
Cum seamănă în cale sămânţă depravată,
Cum crima o lăţeşte şi ura cea turbată,
În sânul tinerimii virtuase a’nfiltrat !

Şi ţipă pruncu’n mamă şi mama cu durere
Suspină văzând starea la care s’a adus
Sărmana Românie – dar neavând putere
Se scutură cu groază şi geme în tăcere,
Căutând la viitoru’i ce’n negură a apus !

Şi ţipă pruncu’n mamă şi mama ca şi dânsul
Ţipând, îşi smulge părul, cerând un ajutor !
Dar nimenea nu vine ca să’i aline plânsul
Căci nimeni nu aude pe robul şi pe’nvinsul,
Când plânge’n disperare cerând un protector !

Şi ţipă pruncu’n mamă şi mama tot boceşte
Văzând cum cei puternici prefac totul în praf,
Cum schingiuie poporul, cum ţara sărăceşte,
Cum viciul sub dânşii se’tinde, se lăţeşte,
Şi cum ca şi bandiţii au ca deviză: JAF !

(Cocargea - Ciulinul – Ridendo castigantur mores – 21 aprilie 1885)









culese de Dumitru Constantin    11/3/2019


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian