Sf. Papa Ioan Paul II si Papa Francisc viziteaza, ajuta Romania in momente de rascruce.
In 1999 se punea problema, a fi sau nu in Europa. In afara de asta era prima vizita, de la Marea Schisma, 1054, a unui Papa intr-o tara ortodoxa, a unei personalitati carismatice, care a contribuit la prabusirea Lagarului ortodoxo-comunist, care a vorbit romaneste cu un accent inconfundabil de familiar. „Crestinismul respira cu doi plamani, ortodox si catolic.“
Credinta la fel de sarbatorita ca si celebrarea cu Preafericitul Teoctist a liturghiei in Parcul Izvor, unde sute de mii scandau entuziasti, Unitate, Unitate! Sf. Papa Ioan Paul II le deschide apoi larg portile Europei si romanii adera la civilizatia euro-atlantica / acquis communautaire.
In 2019 romanii sunt in UE/NATO, cinci milioane traiesc, muncesc in vest, asa ca motto-ul vizitei papei Francisc raspunde acestor realitati, „Sa mergem impreuna!“ Dupa protocolul vizitei de stat, in Catedrala Mantuirii Neamului, ale caror clopote sunt o donatie a Sf. Papa Ioan Paul II, Preafericitul Daniel si papa Francisc se roaga in romana si latina. Tatal nostru.
Vizita e nu numai in capitala, ca a predecesorului sau, ci un pelerinaj si in Moldova, la Iasi, centrul catolicismului, in Transilvania, la Simleul-Ciuc, un simbol al traditiilor mariane, crestine maghiare si romane, la Blaj, centrul greco-catolicismului, Scolii Ardelene. Beatificarea de catre Papa a sapte episcopi greco-catolici martiri, care au platit cu viata refuzul de a trece la ortodoxie, pe Campia libertatii din Blaj, e un eveniment si national.
In „Roma mica“ s-au pus bazele natiunii romane. Ideea nationala e a greco-catolicilor, nu a ateilor iluministi, tot asa cum Fapta Unirii e a ortodocsilor moldo-valahi.
Credinţa și ordinea lumii se condiţionează. Daca Ideia greco-catolica si Fapta greco-ortodoxa au uneori dificultati de a merge impreuna, cu atat mai dificila e la Bucuresti ideea si infaptuirea, practica statului de drept occidental fără Biserica Romei, pentru ca Uniunea Europeana, urmasa Sfantului Imperiu Roman de Natiune Germana, se bazează pe codul canonic romano-catolic actualizat / acquis communautaire.
Bremen
|
Dr Viorel Roman 6/2/2019 |
Contact: |
|
|
