Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Catrene coraligene

Rea de gură

Prin vecini limba și-o plimbă
Și-i calcă pe bătătură.
Are-un vierme rău la limbă,
Că n-o poate ține-n gură.

Remediu miraculos

Deși una la părinți,
De urât și-ieșea din minți.
Prinse-un înger s-o alinte
Și se limpezi la minte.

Vânzătoare cu lipici

A văzut-o la tejghea
Și a prins lipici de ea.
Ea-l lăsă cu ochii-n soare:
„Marfa nu e de vânzare”.

Dacă nu se discută, de ce nu se aplică?

Toată lumea înțelege:
Legea-i dură, dar e lege.
Singurul motiv de ceartă:
Când e ea literă moartă?

Mituire

Un creștin, la spovedire,
Preotului, ca pârghie,
I-ar fi dat de-o liturghie,
Dar și-un pic de-aghesmuire.

După divorț

Stătea ca pe mărăcini,
Iar de când e slobodă,
Umblă hojma prin vecini
Ca vodă prin lobodă.

Armonie

Gura satului îi lasă:
Nu-i prilej să-i hârâie.
El, cocoșul, cântă-n casă,
Ea, găina,-l cârâie.

Sună clopotele-a nuntă

Un făt-logofăt și-o fată,
Cum dau grâul la lopată,
Nu se-ntrec și nici se-nfruntă.
Sună clopotele-a nuntă.

Omnis sua secum porto

N-are casă, ca și cucul,
Sipet n-are, să i-l spargă.
Își ia traista și ciubucul
Și se duce-n lumea largă.

Capitalism feroce

Nu mai vru, de oboseală,
Să mai stea pe pricopseală,
Să se-nfrunte cu toți tâmpii,
Drept care-și luă el câmpii.

Leac de frică?

Unul avea limbă lungă,
Altul avea mână lungă.
Când au dat să le scurteze,
Erau ambele-n proteze.

Sustragere de atenție

Stă stăpânul la taifas
Cu doi tineri de pripas.
Preacinstite gospodar,
Ți-a intrat lupu-n coșar.

Urare basarabeanului de Centenarul Marii Uniri

Să te faci luntre și punte:
Punte ca s-ajungi la munte,
Luntre ca să ieși la mare
În străvechile hotare.

Omuleții cu ochi albaștri

Să te-ascunzi și printre aștri,
Tot te văd: au ochi albaștri.
Să vorbești în șoaptă, -n stup,
Te-aúd: au urechi de lup.

Lup deghizat

Oaie-am fost c-am conversat
C-un lup în piele de oaie,
Care, sigur, m-a turnat
Și de-atuncea-s la pârnaie.

Unui ciobănaș tembel

Cârd aveai fără pereche
Și-ai rămas c-un smoc de lână.
Nu te lăsa pe-o ureche,
Nici închide lupu-n stână.

Disproporție

Are-o foame ca de lup,
Are-o gură ca de lup,
Doar stomacu-i ca de broască.
Dă-i un pic și-o să plesnească.

Din ceață-n ceață

Cât ne-a ros și-ntors grumazul
Viitorul luminos!
Acum s-a schimbat macazul :
Viitor – yes! Dar … cețos.

Picătura chinezească

Azi o țâră, mâine-o țâră
De venin, năduf și pâră,
Pân’ a picurat … cu ciurul
Şi a scos din el mahmurul.

Salvatorul

Mai să deie ortul popii.
Dându-i ea pe buza gropii
Miere, unt, iaurt, cafea,
L-a făcut de-a prins maiá.

Cine îi provocă pe protestatari?

Tot guvernul faimă cată.
La o lună, la un an,
C-o măsură hazardată
Scoate oameni pe maidan.

Boală din născare

E mai rău decât un câine,
Nesimțit și disolut?
Nu-i de ieri, de azi, de mâine:
De când mă-sa l-a făcut.

Verde-n ochi

Tot umblând noi cu mănuși,
Ne-a luat de lătăuși.
Să-i scoatem odată voalul:
Geaba târnosești mangalul.

Vremea, reaua, și mantaua

Nu c-ar fi indispensabil,
Confident în vreo rețea,
Gigolo, straj imutabil.
E manta de vreme rea.

Când n-o cauți și-o găsești

Nu credea, om fără griji,
C-o s-ajungă la covrigi.
În tocmeala cu licheaua
Și-a găsit cu ea mantaua.

După vânt - și comportarea

Cât e liniște și pace,
Șarturi nu-s mai eficace.
Cum te văd că schimbi daraua,
Cum și-ntorc și ei mantaua.

Tu-ți faci cel mai mare rău

Nimeni nu-i să deie seama
Cum îți iese ciorbița.
Ce ți-o faci cu mâna ta
Lucru manual se cheamă.

Din culisele operațiunilor secrete

Știri din seifuri grele scoase –
Un infarct de miocard:
Manuscrisele nu ard.
Manuscrisele sunt arse!

De neprețuit

Orice lucru-i un obleț,
Numai omul seamăn n-are.
Pentru că-i de mare preț,
Nu se scoate de vânzare.

Nu te fure aparența

Poți fi mare ca statură
Și minuscul ca natură.
Hoțul strigă-n gura mare
Că vor hoții a-l prădare.

Ahtiat după mărire

Mic la stat, realizare,
Când se plimbă, calcă-a mare.
D’apoi să mai fie-nalt,
S-ar da stâncă de bazalt.

Tot gâscă, dar altă gâscă

Oponenții ce-au mai râs că
Artă nu-i tot ce se scrie:
Poezia-i poezie,
Epigrama-i … altă gâscă.

Stană în timp

Una-i marmură de rece,
Alta rece e ca gheața.
Gheața s-a topi și-a trece.
Va rămâne … fortăreața.

Duelurile de altă dată

Duelgiul avea tartori
Pentru cazuri hemofage.
Azi nu mai trimite martori.
Fără martori astăzi trage.

Răzbunare

O vecină arțăgoasă
Venea pe nepusă masă,
Dar când da de masa pusă,
Mai că n-o mai vedeai dusă.

Plâns de ochii lumii

Are-un cântec plângăcioasa:
N-are ce pune pe masă.
Însă, când întinde masa,
Te scoate masa din casă.

Nagâț

Are casă, are masă,
Are cine-i pune masa,
Are ce pune pe masă…
El la restaurant ia masa.

Mascaradă

El cu mască, ea cu mască,
Cât pe ce să o-ndrăgească.
Când i-atinge șoldul masca,
Parcă-i cunoscută … vasca.

Autorului pistolului-mitralieră ”Kalașnikov”

Cum le curmă altor viața
Renumitul automat,
Ar putea, umblând cu cața,
Să-și facă și-autorul mat.

Mintea de pe urmă

Călca șarturi, lucruri sfinte,
Rămânând adesea platcă,
Dar, când a mai prins la minte,
El a revenit la matcă.

Curg din cornul abundenței…

Toți cu pumnu-n piept se bat că
Vom trăi-n curând regește,
Iar poporul rătăcește
Ca un roi fără de matcă.

Măsură asiguratorie

Ce-i făcu, temutul tartor,
Oponentului, aubaul?
Cum trecea-n proces ca martor,
I-a luat de-odată maul.

Legat butuc

I-au pus lacăt greu la gură,
Straj i-au pus o matracucă,
Iar de-așa spăimântătură
I s-a pus părul măciucă.

Basarabia orfană sub regimul sovietic

După ce c-o deportase
Și-o lăsase văduvă,
Te întrebi cum de-i intrase
Frica până-n măduvă?

Nu da vrabia din mână

N-a ținut vrabia-n mâini –
Taie frunză-acum la câini
Ba prin târg, ba prin bazar.
Nu-i nici cal și nici măgar.

Primul și ultimul dialog cu moartea

-Moarte codobatură,
Nimeni nu te satură.
Un’ mi-i băutura?
Un’ mi-i udătura?
-Omule, flămândule,
Zilele pierzându-le,
Trăitu-ți-ai traiul,
Ți-ai mâncat mălaiul!

La ora când se tem și de umbra lor

Doi moșnegi văd: pe cărare
Una cu coasa-n spinare.
Cocoșatul se-ncârligă:
-Am pus-o de mămăligă!

Sunau clopotele-a nuntă

Creștea fiul ca din apă.
Ici și colo – câte-o trapă,
Doar că,-n loc să fie mire,
A intrat la mănăstire.

Pedeapsă binemeritată

Cum se bagă-n vorbă
Ca măraru-n ciorbă,
A dat, ifosard,
Cu oiștea-n gard.

Prutul

Lamă-n carne vie
Veșnic împlântată.
Ne stă mărturie
Sârma cea ghimpată.

Sari ca țapul,
Nu te-mpunge ca berbecul

Greu de deslușit gargara.
Cică,-n loc să sară bara,
El a dat cu capu-n bară
Și s-a făcut de măscară.

Coadă mare la bistrou

N-are când să stea la coadă.
Ce atâta tevatură?
A-nceput setea să-l roadă
De-i crapă măseaua-n gură.

La dietă, frate

El – cu gândul la plăcinte,
Ea – să-l vadă suplu-ar vrea.
Îi dă vreo doi bobi de linte,
Cât ai pune pe-o măsea.

Cum e Tanda, așa-i și Manda

Neștiind ce hram o fi să poarte,
Mama-și ia feciorul pe departe.
Nici el vrea să-i spună taina (fiul)
Și-i măsoară vorba cu-mblăciul.

Modestie

Fin reper al simțului estetic,
Sala-ntreagă-aplaudă frenetic,
Doar soprana-și tăinuie bravura,
Fericită că și-a dat măsura.

Firmă mare – grijă mare

Firma sa să nu falimenteze,
Hotărâse să se-asocieze.
De când a intrat în hora mare,
E legat de mâini și de picioare.

Dumnezeu își dă, da-n traistă nu-ți pune

Firma cum mergea la trap,
I-a pus Domnul mâna-n cap
Și de-atunci, grație Lui,
O ține-a galopului.

Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște

Prieten bun la bine, la nevoi,
Din intrigi vagi scoțându-l nu o dată...
Ajuns la vârf, c-o ciurdă de slugoi,
L-a aruncat ca pe-o măsea stricată.

După merit

Mama răscolește focu-n vatră.
Șod, Grivei o latră ca pe-o loatră.
Ea, la cât de pară-i friptă și de jar e,
Îi măsoară-ojogul pe spinare.

Intenție nereușită

Admiram temeritatea
De-a fi dat mâna cu moartea.
Când m-am dus să-l văd, ciclopii:
-Stop! A dat azi ortul popii.



Expediate pe 18.03.2019.





Nicolae Mătcaș    3/19/2019


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian