Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Fente evanescente

Schimbare radicală

Ce-o fi dat în biata fată
De când e la casă nouă?
Umblă ca o curcă beată,
Parcă-i tot ninge și plouă.

Omniscient

X de hobby nu se lasă,
Ia în seamă orice sursă:
Peștele-a căzut în plasă,
Cursul a căzut la bursă...

Dandy dâmbovițean

Miresmat Eros Versace,
Cu baston de Ceylonie
Și gătit la patru ace,
Parc-ar fi scos din cutie.

Inseparabilitate

Parc-am fi formați în maclă
Și sudați prin legământ,
Căci și morți fiind, în raclă,
Tot ne ținem de cuvânt.

Rétorul

Slova lui leagănă țânce,
Fete farmecă la curs.
Lui nu-i da nici să mănânce,
Dă-i să țină un discurs.

Discreție intrafamilială

Murdărind din rea credință
Rufele familiei,
Au găsit de cuviință
Să le spele-n sânul ei.

Târguială

- E cu vin barelul, nene?
- Cu. –O.K. Îl dai cu cât?
- Suta. –Nouăzeci, oltene!
Nu l-a dat. L-a dat pe gât.

Frate bun cu Prepeleac

Să te crucești la hanap.
Trebi de-ale lui Nilă Chioru:
A dat vinul peste cap
Și, tot peste cap, ... ulciorul.

Din sertar – scos la lumină

Când era mai puritană
Își dosea op-ul prin blană,
Iar de când e libertină,
L-a dat, op-ul, la lumină.

Best-seller-ul zilei

Când punea de plămădeală,
Stăteam – sincer – la-ndoială.
Când i-a dat citire, fata,
Recunosc că m-a dat gata.

Cerere și ofertă

A scos mama de vânzare
Un macat și trei covoare.
Nu pot să dau cu ghiocul.
Ce-o da târgul și norocul.

Disperare

Suflă vântul în codârlă,
Leagă teie de curmeie,
Dar belelele curg gârlă.
Nu știe-ncotro s-o ieie.

Superlativ, dar relativ

Cel mai dugleș printre trânzi,
Cel mai post printre bolânzi,
Cel mai chior printre miopi:
Calcă-n străchini și dă-n gropi.

Catalizator

Pe-un codru de mămăligă
Mai c-ar trage la cotigă.
Când i-adii de-un tulburel,
Dă și inima din el.

Caracter antinomic

Zi-i că-i rost de-o bere șvabă
Și ți-ar merge și la dracu’.
Cum îi pomenești de treabă,
Se dă înapoi ca racul.

Antipozi

În contraste se aruncă
Și se-mparte-n două fracții :
Se dă-n vânt după distracții,
De bolnav se dă – la muncă.

Antidoturi

Unu-avea darul vorbirii,
Altul - deh! – darul beției:
Primul – leac contra muției,
Cel secund – contra treziei.

Pe propria piele

De parcă l-a lovit damblaua,
Își dă, lucid, cu socoteala:
Nu face pielea cât dubala
Și nici daraua cât ocaua.

Începutul sfârșitului

Un pitic, ajuns om mare,
A crezut că țara-i oarbă
Și, vorbind de prosperare,
Și-a făcut o dâră-n barbă.

Leica va umplea balerca?

Uns de-un haplea la domnie
Pivnicer la vinărie,
Își făcuse gâtul leică,
Iară pântecul balercă.

Polundra!

Stâlp de sprijin pe covertă,
Totuși, îi lipsea o doagă
Când a acceptat oferta.
Și-acu-i slugă la dârloagă.

Păcală – păcălit

Cum îți joacă soarta renghiul!
Nu-și închipuia Păcală
C-o s-ajungă el, mehenghiul,
Să rămână de dârvală.

Schimbare de macaz

Puștiu-și tempera necazul:
O să-i tragă-o săponeală.
Mama a schimbat macazul
Și l-a făcut de dârvală.

Deghizat în om, la pândă

Supărat că-n lac nu-i pește,
Îmbrăcat, ursu’,-n palton:
„Deal cu deal se întâlnește,
Darămite om cu om!”

Cui i-i greu, cui i-i ușor

Deputatul e pe val,
Că-i amonte, că-i aval,
Iar votantul, pe tarlale,
Greu la deal și greu la vale.

Viespe războinică

Pișcă-o viespe-un porc. Un poco*.
Porcul – c-o să-i deie-un Yoko**.
-Mare brânză! N-ai decât!
Și-i mai pune-un ac. În rât.

*Un poco (span.) – un pic; puțin; ceva.
*Yoko (niponă) – lângă; alături. Aici: denumire a unei lovituri de picior în luptele marțiale.

Un tramvai de pensionari

Controloru-n prag. Sticlete.
Își declină calitatea.
Nici amenzi și nici bilete.
Care-i cauza? Etatea.

La masă – argument forte

Rața – una. Guri – vreo nouă.
Unu: - Am vrea vreun șold și noi...
- Câte șolduri are...? –Două!
- Da părinți avem câți? – Doi.

Pudic - el, ea – degajată

Sânii botul dau să-și scoată,
Poala fustei – pân-la brâu.
- Gluma cea cu doi din grâu?
- Nu pot, că-i cam ... decoltată.

Deficit dublu

Din incompetență, insu-și
Creă mare deficit.
Prin urmare, insul însuși
Este-n mare ... deficit.

Graba costă

Cum nu chiar la orice pas
Are timp să pregete,
Pupăza-l duce de nas
Și-l joacă pe degete.

Unde doare,-acolo dă

Focul cum era încins,
Aducând vorba de vrană,
Locutorul dinadins
A pus degetul pe rană.

Defect mnezic

N-am uitat momentu-n care
Îl prinsei c-un irmilic
Și, oricât e azi de mare,
Mi-i la degetul cel mic.

Nici cu tocuri la pantofi

Incapabil a disjunge
Mozáic de mozaíc,
Piticanul nu-i ajunge
Nici la degetul cel mic.

Sperjur

Jură mâța,-n nevricale,
Că n-a pus laba pe-un pui,
Dar ce mai la deal, la vale,
Când eu însumi o văzui!

Efect ... curativ

Mă crucesc cum bați din limbă
Și cum depeni din picioare.
D’aia-i trupu-ți ca o drâmbă,
Gura – ca o ... sunătoare.

Ordonatorul ... ordinii

Este-o forță creativă
Reglând tot ca din condei,
De aceea și-n derivă
Lumea-i la ... deriva ei.

Un detaliu lipsă

Dans, cântări, sonor-efectul,
Fast, confetti,-nsuflețire –
Era totul, doar talentul
Lipsind cu desăvârșire.

Taină ... civilă

Nu-i flotilă ce debarcă
Și-o speranță: minima.
Conul carul și-l descarcă,
Iar cucoana – inima.

Suflete rănite

Nu e loc de cale-ntoarsă,
Nici nu-i mustră cugetul.
Ea – pe fost – veninu-și varsă,
El deschide-i sufletul.

Destine trepidante

Se-ntretaie sorțile,
Li se-nnoadă ațele.
Ea deschide porțile,
El întinde brațele.

Că-i cuminte și cu minte

Drag mi-i omul cel cuminte,
Nimenea nu-i suflă-n ciorbă,
Că-i deschis nu doar la vorbă,
Ci-i așijderea la minte.

Rețetă de --- vorbire

Dacă-ți pare mutulică,
Plimbă-l, dragă, pe potică,
Descleștează-i fălcile,
Spune-i cum plâng sălciile...

Ipoteză

Omul curios, se pare,
Negru, galben, alb, mulatru,
Are-o genă din născare:
Să despice firu-n patru.

Incident în secția de votare

Membrii secției „Rechinul”,
Când au despuiat scrutinul,
Neieșindu-le tocmeala,
Mai n-au despuiat ... rivala.

Creator locuri de muncă

Generosul hriu-hriu-hrio
Dă samsarilor travaliu:
Mi ți-l cumpără angro,
Ți-l vând apoi în detaliu.

Nu căta firma că-i falsă.

Vorba ceea: Bani să iasă!

A pus șeul sub țolic
Să-și croiască un butic.
Scris pe ușă, la intrare:
„Magazin cu dever mare!”

Mulți înainte!

Rotunjește moș Chiperi
Nouăzeci de primăveri.
Are limba dezlegată
Și mintea nezdruncinată.

Acvariul – motiv de ceartă

Mâța, când scâncește-a pește,
Moșu-o ia la trei păzește
Și-i arată,-n scrânciob, bățul:
Tot dezmățu-și are-nvățul.

Leac pentru dezlegare de limbă

Pe când studia țambalul
Parcă-i stătea-n gât partalul,
Dar, cum auzi marimba,
I se dezmorți și limba.

Mândra ... cere sacrificii

Azi o salbă, mâine-o țoală,
Tot deznoadă, bade, punga,
Dup’-o vară, îndelunga,
Se trezi cu punga goală.

O oră de rai

Juca ultima lui cartă.
Își găsise paradisul,
Da-ntr-o zi l-a scos de toarte.
La pachet. Cu tot dichisul.

Supărare pân-la moarte

Nu-i iartă vecinului
Că-i făcuse nora țoapă,
Are-un dinte contra lui
Și întruna-i sapă groapă.

Seamănă, dar ... nu răsare

Diplomat* și el, himeră,
Nu la Moscova sau Delhi,
Unde-s toți de carieră.
Diplomat de „Pamblicelli”**.

*Diplomat – aici: licențiat; deținător al unei diplome de studii superioare.
**„Pamblicelli”- denumire ironică a unei instituții de învățământ superior cvasicunoscute sau obscure (gen „Trei lulele, trei surcele”).

Cine-o caută-o găsește

O cam dase pe furate
Și-acum umblă cocârjate,
Două gloabe deșelate:
Le-au făcut divan pe spate.

Cviți la plată?

Prinzând chelnerul cum fură,
I-a plătit după orândă,
Că i-a scos doi dinți din gură.
Șefului el – cu dobândă.

Bea, Grigore, agheasmă

Eu, gurmand fără de vrană,
Mă-nsurai c-o dobrogeană
Și de-atunci pân-azi, măi nene,
Mănânc numai dobrogene.

Misterioasă chemare

Se făcea că,-ntr-un container,
Se-ascundea un prinț: Alzheimer...
E, de-atunci, numai pe ducă:
Umblă-n dodii, hăbăucă.

Rău cu rău, da-i mai rău fără de rău

Supărată. Price nouă:
I-am scos cloșca de pe ouă.
Ea, care vorbea cât nouă,
Acum nu zice nici două.

Un apel, dar ce-argumente!

Când: „Să bem, dar cu măsură”,
Ți-a ieșit un sfânt din gură.
Când: „Să bem, că viața trece!”,
Ți-au ieșit nu doi, ci zece.

La necaz de dorul lelii

S-a-ntâmplat, de ziua crucii,
Ca să-i dea lelea papucii
Și, urmare țăcănelii,
Umblă-așa, în dorul lelii.

Belea pe capul omului

Zici că-i bun de dat cu paos:
De cum iese soarele,
Și la treabă, și-n repaos
Doarme de-a-n picioarele.

Mai ceva decât Căniță*

Unde cinci au a desface,
El ține de-al șaselea.
Orice-i dai să facă, face
Numai pe de-a-ndoaselea.

*Căniță –aluzie la personajul din schița „Căniță, om sucit” de I.L.Caragiale.






Nicolae Matcas    11/18/2018


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian