Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Catrene epigram(at)ice

Lupul predicator

Nervii toți mi se răscoală
Că-mi dă lecții de morală.
Altora le dă povață,
Dar pe sine nu se-nvață.

Inteligență

Un învăț scos din bazaltul
Briant-anticei febleți:
Învățând cu zel pe altul,
Însuți tu mai mult înveți.

Universități particulare

Au proiecte de-anvergură
Și un viitor nesigur.
N-aduc banii-nvățătură,
Dar patalama – la sigur.

Rostul învățăturii

Nu contează din ce feți,
Important e cum înveți.
Școala face omul om
Și altoiul pomul - pom.

Cunoștințele și rodul

Cui nu-i e școala pe plac,
Și pământul e sărac.
Unde școala se ivește,
Pământul se-mbogățește.

Când se-neacă pe uscat

Se face că-noată-n troacă
Și-ncă strigă că se-neacă.
Să înoate nu i-i dat
Decât celui ce-a-nvățat.

Cine te învață-a merge?

Te-ai săltat de-odată pop
Și-ai pornit ușor pe șine.
Să te miri că omul șchiop
Te-nvață-a umbla mai bine?

Prima brazdă

Să-i dai gaz ori să-i pui frână
Navei temerarei vieți?
Până să iei cârma-n mână,
La lopată să te-nveți.

Orfan

Cine-a spus-o, bag de seamă,
I-a ieșit un sfânt din gură :
Nu-i orfan cel fără mamă,
Da-i cel fără-nvățătură.

Relele și-nvățătura

Cartea cui i-e pită,
Relele-l evită.
De cine nu-nvață
Relele se-agață.

Șpilul și stilul

Pân’ la urmă a prins șpilul,
A-nțeles că omu-i stilul:
Cu ce dascăl locuiești,
Așa carte-alcătuiești.

Greșeala

La tot pasul ea ne paște.
Greu e a o recunoaște.
Chiar omul cu judecată
Mai greșește câteodată.

Înțeleptu-ntruna-nvață

Nu te-mpăuna în viață
Că le-ai ști pe toate tun.
Înțeleptul multe-nvață
Chiar și de la cel nebun.

Prima învățătoare

O fire descurcăreață
Nu-i deloc o slăbiciune.
Omul înțelept învață
Din chiar prima-nșelăciune.

Contrast

Unul strânge fir cu fir,
Altul cheltuie-n tractir.
Înțeleptu-agonisește,
Prostul numai risipește.

Veșnicii nepregătiți

Cade cum prima zăpadă,
Carambol pe autostradă.
Înțeleptul își gătește
Încă pân’ nu flămânzește.

Înțelepciune

Capsoman, nu doar inept.
Pe când omul înțelept
Lasă de la el să treacă,
Numai liniște să facă.

Previzibilitate

Omul înțelept socoate,
Să nu cadă-n vreo belea,
D’aia el face ce poate
La moment. Și nu ce-ar vrea.

Priorități

Mai întâi la răzeșie
Și apoi la dichisit.
Cine multe a pățit,
Acela multe și știe.

Cine tace bine face

Când un ins toacă locvace,
Nu te iei cu el de piept.
Se știe că cine tace,
Acela-i mai înțelept.

Când îți intră frica-n oase

Greu să ia acum escarpe,
Greu să-nfrunte-o simplă gârlă.
Cine-a fost mușcat de șarpe
Se teme și de-o șopârlă.

La „dietă”

Astăzi fiu-său, păgân,
Îl ține cu mei și huște.
Crește șarpele în sân
Ca mai bine să te muște.

Șarpele șarpe rămâne

Mic cum e și drăgășel,
Te porți cu mănuși cu el.
Orișicât l-ai mângâia,
Șarpele tot te-a mușca.

Negură

Însuți tu păzea, nu turta,
Șarpele când te-a ochi,
Nimenea nu poate ști
Cât de mare îi e burta.

Nicio salvare

În hambar gol, chiar pe targă,
Șoarecele, de-o să cază,
Capul tot o să și-l spargă,
Nici salteaua nu-l salvează.

Scumpă la tărâțe

Umbli prin spini desculță, sporii
Să nu-ți spurce cioarecii.
Geaba-ncerci să dai foc morii,
Ca să moară șoarecii.

Țara

Orișiunde te-ai afla,
Nu uita de țara ta.
Nimic nu-i mai dulce-n lume
Decât e al țării nume.

Mai puternic decât leul

Cât de mic este țânțarul,
Cu o mică mușcătură
El îi țiuie din gură
Chiar și leului troparul.

N-are țara loc de-ajuns

Pic de ceară, s-a topit
Suflul suptului martir.
Culmea: nu i s-a găsit
Loc de veci în cimitir!

Evoluția tunsorii

Coama lui de biv buiestru două fire lungi mai are.
-Cum vă tundem?, zice maistrul. Súcașul: -Facem cărare.
La un an, iar mușteriul, doar c-un fir lins de cotoi.
-Cum vă tund?, frizeru-ntreabă. Chelul: -Faceți-l vâlvoi!

Fitilul inflamabil

Se prăjea pe plajă-o țoapă.
Unu-i tot priza barizul
Și, uitând să intre-n apă,
A intrat la apă, tizul.

Încălecare

Unui noaten poți pretinde
Să-l slăbești sau strângi în chingi.
Omu-i greu pân’ se aprinde,
Iar aprins, cam greu îl stingi.

Maladia alzheimer

Doamnă între două vârste descriind unei vecine
Maladia de alzheimer: „Vai, să vezi ce tânăr vine,
Cum te ia de subțioară și te poartă pe coline...”
Impacientată, baba: „Când te-apucă, mult te ține?”

Râsu’- plânsu’

Un zbanghiu adus din gheb
Îi arată ciuca-n jeb.
Mortul, de pe năsălie:
-Stai că îți arăt eu ție!

Galanterie grosieră

Stă-n tramvai pe-un scaun porcul.
Lumea-l ia la hai, sictir:
-Nu cedezi bătrânei locul?
-Cum să nu?! La cimitir!

Baie ... la veceu

-Ce-aș mai vrea la baie, mamă-mamă!
-Baie-n toiul iernii?!!, mă mir eu.
Autocarul cum oprește-n vamă,
Condrumețu-o face ... la veceu.

Crâșmarele și balamalele

Ușa beciului, bătrână,
Stă-ncă bine în țâțână.
Doar crâșmarul, moalele,
Nu-l țin balamalele.

Țara arde și baba se piaptănă

Cum balonul se dezumflă,
Intră frigu-n pantalon.
Una, grasă, se bosumflă:
Prea o ia lumea-n ... balon.

Ghinionul tenismenelor la campionat

Prima se visa starletă
Și-a rupt coada la rachetă.
Vraciul insultând, ailaltă,
Cert, a dat cu bâta-n baltă.

Docilitate

Nu-i elev și nici student,
Geniu nu-i și nici talent,
Dar toți șefii l-ar priza
Că stă bine-n banca sa.

Onestitate

Nu că ne-am fi tras de barbă
Ori schimbat brățări sau sălbi,
Chit că nu suntém de-o iarbă,
Nu ne-am pus vreodată bărbi.

Anomalie

Toată lumea cea comună
Dă cu barda-n lemn să-l taie,
Numai unul se zgâmboaie
Și tot dă cu barda-n ... lună.

Domnișoare cu (sau fără?) bariz

Că erau la șes sau munte,
Barizu-l purtau pe frunte.
Suple, azi, ca o girafă,
Prea și-l dau toate la ceafă.

Lume ce gândea în basme...

În poveștile de ieri
Se visau printre năieri.
Lesne poți cădea-n marasm,
De te faci, cumva, de basm.

Roata ungi – basma curată

Murdari, banii din otcup
Mai să-l bage iar la zdup.
Turnând solidol la roată,
L-au scos, prompt, basma curată.

Ferește-te de ... trend!

Dumnezeu să te ferească
Să le-adori cu mare zel:
Că-i „Fetească” sau „Băbească”,
Îți ia mințile la fel.

Concedere
Musai nu-i să fie trasă
Prin cilindri inelari.
Las’ să fie cât de grasă,
Dar să fie ... de Cotnari.

Și culoarea poate ucide

„Galbenă de Odobești”
Ori de Dolj o „Roșioară”,
De n-o simți cum te-nfășoară,
Poți și tu ... să-nălbăstrești.

Socoteală de bărbat băbească

Arde-frige la factură.
Întrebat cam cât plătește,
Un moșneag cu barba sură
O luă pe rând, băbește.

Război mămesc

Mama-și ceteră-ndarn, plânsa,
Fiul pentr’ –un pui de drac:
Să-ți pierzi mințile cu dânsa?!
Bagă-le, mai bine,-n …sac!

Punct ochit – punct ratat

Puse ochi pe două junci,
Văzând că se-ntunecă,
Dar rată, căci tot atunci
O băgă pe mânecă.

Să piară … postul vecinului

Cum vecin’ –so șef de vamă
A ajuns prin mare șpil,
El, în loc să-l bage-n seamă,
I-a băgat iute-un fitil.

Una te vrăjește,
Alta te-nvârtește

A intrat bălaia-n sat,
Iar cu ea intră și-o blondă.
Una ochii ne-a luat,
Alta, vai, ne-a prins în rondă.

Ca pe o măsea stricată

Fără gambe, bietul serv,
Numai trup și numai nerv,
L-a scos șeful din structură:
Prea-l călca pe bătătură.

Accident

La picníc, ieri, pe islaz,
Fetele, cumínțile,
Cum au cam uitat de-obraz,
Și-au pierdut și mințile.

Fără remușcări

Ca să nu-l mai mustre gândul,
Și-a ars toate punțile:
Și-a băut nu doar comândul –
Și-a băut și mințile.

Nicio opreliște

Fără niciun rutier
Este-n al nouălea cer.
Nu-i în lume vreo oprire
Când ești beat de fericire.

Niciun buki, niciun vedi

Deznoda, cică,-n Sorbone
Varii noduri solomone.
Nu pricepe niciun bechiu,
Ca și mâța în curechiu.

Vis de patron de întreprindere

Titirez aprins la minte,
Baur, sincer și cuminte,
Pietre scumpe pe maiuge,
Câștiga-te-aș la belciuge.

Ce ție nu-ți place...

Îi plăcea-ntr-o veselie
Să ne ia în bășcălie.
Infectat de febra denga,
L-a luat și pe el benga.

Mită în natură

Unui sepepist, azi rector,
Unui bagă-un lie detéctor*.
Comsultându-i fiica, „sec”-ul:
-Oaia, văz-o! Da berbecul?

*Lie detéctor (engl.) – Detector de minciuni. Aici: specialist care lucrează cu detectorul de minciuni.

Context verbal și uzual

La hotel, un șeic, prin fon:
-Yes. O.K.! Mustoasă??! Blondă??!
Într-o clipă-un majordom
I-a adus o ...bere. Blondă.

Triunghiul Bermudelor

În tavernele boheme,
Unde bármanele-s nude,
Pier bărbații – ca-n Bermude
Disperatele trireme.

Invenția birtașilor bohemi

Fac la bani, năimind, avarii,
Barmane-n costumul Evei.
Vin la birt, sfidare brevei,
Până și ... pensionarii.

Íidem* íbidem**

Vrei meniu? Tot corpul, gol:
Búdvar, Staroprámen, Skol...
Fac flotări și mic, și mare:
„Ce-o fi – scris*** – între picioare?”

*Iidem (lat.) – Aceiași.
**Íbidem (lat.) – Tot acolo.
*** Ce-o fi – scris - ... – varianta vorbită eliptică. Varianta literară completă: Ce va fi fiind – scris - ...

Tot acolo plus patronul

Bármanițele-s la cheie,
Doar patronu-i plumburiu,
Căci clienții,-n loc să beie,
Stau cu ochii pe ... meniu.











Nicolae Mătcaș     9/19/2018


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian