Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Raspunsuri la ancheta ; cum a fost anul 2004 , ce asteptati de la anul 2005 ?

Anul 2004 nu a fost desamagitor;Canada a continuat sa "pluteasca fara sa se
scufunde".Canadienii au muncit din greu,au platit impozite "grele"dar au
avut satisfactia sa realizeze un surplus bugetar care -sa speram-va
beneficia celor mai multi si mai in nevoie.Candienii au ales un guvern
minoritar care insa, cu ajutorul unei opozitii care se vrea bine
intentionata,va face fata necesitatilor.Dar nu se poate nega sentimentul de
"instabilitate" care -pe plan mondial- a dominat acest an trecut si care s-a
manifestat si in Canada.
Anul care vine-2005- asteptam sa aduca o definita rezolvare a conflictelor
in orientul mijlociu si in lume in genere si sa instaureze pacea in lume
prin consolodarea unei "antante cordiale"americano-europene singura in stare
sa garanteze aprarea culturii vestice. Dr Dinu Dimitriu


In anul 2004 am invatat citeva lucruri despre mine si despre lume in general.
1. Daca nu ai grija de ceea ce ai ai ramii fara.Trebuie sa ai grija de suflet (sa vezi un loc pe care nu l-ai mai vazut, sa mergi la un spectacol,sa citesti o carte buna, sa rizi cu prietenii) altfel... sa ai grija de minte sa inveti si iti largeti orizontul zi de zi alfel te plafonezi; de familie care o ai (copii sot/sotie parinti ) de casa ta.
2.Fiecare are in viata alt destin si cea mai mare gresala care o putem face e sa ne comparam cu altii. Drumul nostru in lumea aceasta e unic dar in fiecare zi trebuie sa facem ceva ca scinteia de dumnezeire din noi sa iasa la suprafata.
3. Cel mai mare succes este acela asupra propriei tale persoane. In a persevera in deciziile care le-ai luat in a fi prieten adevarat, in a aduce ceva bun in lumea aceasta, de a iesi putin in afara zonei de confort dar in directia buna.
4. Pentru ca sa te indrepti intr-o anumita directie in viata e suficient sa faci un mic pas in directia respectiva... si dupa aceeia altu tot la fel de mic in aceeiasi directie. Si dupa aceeia altul si altul si altul.....
Ce as dori in 2005?
1. Sa vizitez o tara pe care nu am mai vazut-o.
2.Sa continui ce am inceput pe plan profesional si sa am 1-2 sanse pe care sa le fructivic la maxim.
3.Sa slabesc si sa maresc timpul de gimnastica zilnica.
4. Sa citesc carti de substanta.
Liliana U – Toronto

Anul 2004 a insemnat anul "liberarii". La 1 Iulie mi-a
venit rindul sa avansez Junior Senior. Sa-mi dea
Dumnezeu sanatate si sa-mi indrepte si strimbele pe
care le mai am! De la anul 2005 asteptam sa ne redea casuta noastra
modesta din Romania, confiscata si vinduta . Tudor Nicolae

2004: Anul care a inceput cu cel mai trist revelion din viata mea (2003/2004, singur in Canada, obosit dupa un "demenagement" de ultim moment, cu o sticla de vodca si cateva beri, fara posibilitatea de a asculta macar muzica, ordinatorul fiind neinstalat), si se arata a se termina cu o la fel de trista aniversare a implinirii celor 42 de ani, (25 noiembrie), aproape singur, la 7.000 de km de (A)CASA.... Ca sa nu mai vorbesc de apropiatul revelion 2004/2005...
2005: Ce astept? Intoarcerea ACASA... Si atunci (aproape ca) VOI CREDE CA EXISTA DUMNEZEU...
Adrian "canadian" Ardelean


-Pentru mine anul 2004 a însemnat o schimbare de macaz: am mers în Romania unde am revăzut prieteni şi locuri vechi şi mi-am reîncărcat bateriile cu optimism pentru viitor.
-Am publicat o carte de nuvele ce a fost premiată de LiterArt XXI si pprezentat si la cenaclul Observatorul
-Plec la Londra în decembrie pentru 15 zile să colind muzeele lor de excepţie, cadou ce mi-l doresc de 7-8 ani şi sper să fac Anul Nou la Paris .
- În 2005 vreau să public o cărţulie despre animale numită "Prietenii mei cu blăniţă", care este gata
-Să termin romanul pe care îl gândesc de 25 de ani :"Timpul care ne rămâne".
-Să scriu un scenariu de film care să fie acceptat
-Să călătoresc în Peru şi Mexic pentru locurile sacre
-Să ştiu sănătoşi, fericiţi şi înstăriţi pe toţi locuitorii planetei noastre, poate aşa vor deveni mai buni!
Monica L. Corleanca

Pe 2004 l- am asteptat multzi ani. Era anul in care dupa ce suflam in Februarie in lumanarile de pe tort incepeam sa am reducere la cinematograf si lumea sa-mi zica ‘senior’
Mi-am facut o lista lunga cu locuri si oameni dragi pe la care sa trec.
Se zice ca toate drumurile duc la Roma. Asa o fi, dar ele pornesc de la Craiova, de la mama.
La Craiova e ca la New York – lume colorata, taxiuri agresive si multzime de dughene cu ‘Fast Food’. Efervescentza politica, magazine pline, ziare nenumarate, fete frumoase, zile superbe de vara.
Bucuriea revederii locuriolr si oamenilor dragi a inceput.
Pentru prietenul meu Nicu Trifu, am carat din Canada o sticla de Canadian Club si abia asteptam sa o taifasuim impreuna. N-a mai fost sa fie.I-am stropit din ea coroanele ce le avea la crucea noua si am dat-o unui gradinar din cimitir
Dan Spataru a plect si el. Tristetza-si arunca umbra.
E nevoie de optimism. Hai cu trenul de-a latul tzarii. In tren lume este optimista. Pensionari care s-au nascut in Cadrilater se lafaie la a’ntia si-si pliba cate un insotzitor. E gratis.
La Baia Mare palinca e ca pe vremuri - buna si face margele. La Galatzi faleza e plina de satatui si carciumioare. La Sulina pamantul a mai cucerit din mare iar vechiul far are lucruri si manuscrise de ale lui Jan Bart. Gazda, o lipoveaca faloasa cu solduri ca doua lotci, adauga langa pestele gatit in fel si chip si o bardaca de Niculitzel.
Viatza are complet alta culoare.
La Targoviste se sarbatoresc ‘Zilele Cetatzii’. Cantece si dasuri de peste tot. Ma ustura palmele aplaudand o trupa din Moldova noastra dintre Prut si Nistru.
La Bucuresti – la fel ca la Craiova.
Prima etapa a vietzi de ‘senior se incheie aci. Ma intorc acasa plecand …de acasa.
Ganduri pentru 2005? Am sa-i scriu lui Mos Craciun, asa ca-ntre colegii de generatzie, sa
arunce sub bradul meu bilete de avion pentru totzi ai casii si de Florii sa zburam la Craiova, la mama, ca o chiama Florica si dupa aceia, Duminica urmatoare la Slujba de Inviere in Bucovina, la Putna.
Si cate mai am pe lista!
Sanatate de la Dumnezeu si de la banca un Dolar Canadian mai mare decat Euro.
Cele bune gazetei Observatorul, care o citesc cu mare placere
Victor Mirea – Scarborugh


Anul 2004 mi-a adus mai multa incredere in mine, am reusit sa ajung in Canada si sa fiu student la Montreal.
De la anul 2005 ma astept sa fie si cu mai multa putere si vointa de munca si sa reusesc sa fac ce mi-am propus pentru viitor.
Ma astept la o intregire a familiei pentru ca imi este foarte dor de ei.
Mircea Datcu


In anul 2004 am continuat intalnirile filisenilor cu oameni de seama ai judetului Dolj si ai
tarii: preotul scriitor Tudorica Mihalache, magistratul scriitor Sava Ionescu, sculptorita si poeta Alina Enache, Dr. Irinel Popescu, actrita Anca Pandrea si actorul Iurie Darie.(*)
Pentru anul 2005, ne propunem sa organizam sarbatorirea a 70 de ani de la
infiintarea Bibliotecii "Anton Pann" din Filiasi, prilej cu care vom invita
personalitati ale stiintei si culturii romanesti.
Cu deosebita consideratie, Minel Turburan - Directorul bibliotecii Anton Pann

Pentru mine anul 2004 - a insemnat in primul rand aici pe teritoriul Americii de Nord un an plin de satisfactii sufletesti si profesionale a familiei mele (fiul meu care a primit oferte minunate in privinita profesiei sale - muzica - aceasta oferta primita mai devreme dacat se astepta ) .
De asemenea reintoarcerea me acasa pe pamantul sfant al Romaniei -Tara mea de nastere - pe scenele artistice , reintalnirea cu vechii si mai noi colaboratori - colegi , reantalnirea cu Publicul meu preferat din intraga lume- Publicul Roman - pentru ca sant Romanii mei si-i iubesc si ma mandresc cu ei . Am fost medaliata de catre Presedintele Iliescu - in gradul de Ofiter -" pentru prodigioasa cariera artistica pusa in slujba cantecului Romanesc si promovarea muzicii Romanesti pe plan international" .
Datorita prietenilor de la cenaclul cenaclului Observatorul, a dlui Puiu Popescu, in 2004, a luat fiinta clubul de jazz Aura Urziceanu.
Anul 2005 - i-mi voi realiza o dorinta a mea de f.multi ani - de a me reantalni cu Romanii mei intr-un concert extraordinar - sa le cant toate genurile de muzica , sa le prezint pe scena din nou pe fiul meu Elia , pe sotul meu Ron , pe fratele meu George , si alte surprize muzicale - invitati din strainatate .
Ma bucur enorm deoarece acest concert este co-produs impreuna cu Televiziunea Romana si Societatea Radio si va avea loc la Sala Palatului . Va urez un gand cald si Sarbatori Fericite de Iarna D.mneavoastra si grupului de colaboratori ai cenaclului "Observatorul" impreuna cu familiile - de asemenea si celor de acasa din Romania , si cititorilor ziarului "Observatorul" ,
Cu drag Aura



Anul 2004 a fost un an plin de impliniri pentru mine: am implinit 70 de ani, am avut o expozitie personală si am obtinut premiul I la Festivalul de umor Bobul de Aur, premiul de excelentă al Primăriei municipiului Craiova cu ocazia Zilelor Craiovei si Premiul Ministerului Culturii si Cultelor si al Revistei Lamura. Am participat la mai multe saloane de umor nationale si internationale, am avut o expozitie personală la Toronto si una la Muzeul de Artă din Craiova. Anul 2005 doresc să-mi aducă în primul rând sănătate, liniste si pace, si să-mi repete realizările din 2004.
Gabriel Bratu – Craiova

2004 a insemnat un an bun cu realizari deosebite pe toate planurile, dar care mi-a testat serios limita de rezistenta fizica si psihica.
A insemnat o crestere a atentiei comunitatii romanesti incununata cu primul Festival Romanesc din Toronto.
Pentru 2005 imi doresc in primul rand pace si sanatate, apoi "mintea romanului cea de pe urma" intru prosperitatea tuturor.
Doru Deboveanu

Sint Floria Crista de 85 de ani, acum locuiesc la fiica mea in Orangeville. In curind voi deveni resident Canadian . Mi-am facut abonament la Observatorul si il astept cu nerabdare in fiecare luna.Nu am gasit in nici unul din ziarele romanesti atitea articole interesante. Mult success in anul 2005. Cu stima si respect intregului colectiv al Observatorului.

Anul 2004 a insemnat pentru mine o adancire a muncii comunitare in randul diasporei romanesti din Germania. Am putut contribui cu un grup de inimosi la o informare cuprinzatoare a acestora despre ce se intampla romanesc in Germania.
Anul 2005 ma asteapta cu un proiect de cartare economica a diasporei romanesti, editarea primului meu volum de poezii, lecturi, cultura si multa munca!
Alexandru Draghici
Editor site www.rom2.de
Germania

Anul 2004 reprezintă debutul meu literar în limba engleză şi în America. The Life Manager and Other Stories (nuvele) şi Born Again—in Exile (poezie) pot fi văzute şi chiar răsfoite în web site-urile editurilor prin pagina mea de pe Internet http://pages.nyu.edu/~mr24/index.html
Tot în acest an am continuat lucrul la ediţia a doua a istoriei romanului universal, Civilizaţia romanului. O istorie a romanului de la Ramayana la Don Quijote.
Anul 2005 se prefigurează şi el important. Este programat să apară la Paris romanul Timpul celor Aleşi. Din câte sunt informată, va fi apoi publicat un eseu monografic despre opera mea. Sper de asemenea sa termin de revizuit ediţia a doua a Civilizaţiei romanului care va însuma peste o mie de pagini.
Mirela Roznoveanu


Anul acesta am implinit zece ani de existenta in Nova Scotia,un eveniment, care oricat de aniversar ar parea,l-am marcat cu un nou'minus'in 'calendarul activitatii mele social-profesionale'; a fost un an de incercari de a reusi cu un job mai stabil in invatamant dar inca ...fara succes,un an de stress si de imblanzire a mediului rural in care traiesc.
As vrea sa astept anul 2005 cu mai mult optimism si credinta in D-zeu de a-mi da sanatate mie si familiei mele de aici si din tara,de a-mi definitiva un proiect literar, apoi de a ajunge sa-mi vizitez mama,rudele si sa respir locurile dragi romanesti.
Si, nu in ultimul rand,as vrea sa mai sper ca aici, in Nova Scotia, unde se spune ca e nevoie de emigranti,vor fi si sanse reale de recunoastere profesionala pentru acestia. Va multumesc anticipat,
Laura Mason


Socotesc cq anul 2004 a consemnat, in primul rand, aparitia a trei carti: Ocheanul timpului - 65, lucrare jubiliara a unui cv impregnat de implicarea biografiei in activitatile editoriale, Provizii de soare, un volum de versuri, alternante de cuget prin reflectii de tip modern, si Trqind printre cqrti, volumul 3, antologie selectiva de critica si istorie literara.
Faptul cq europeanul Teatru National din Craiova a consemnat in luna septembrie momentul trecerii mele intr-o alta varsta, ma determina sa cred ca firul vietii creatoare va sa continue si in 2005. De aci inainte, spiritul creator se va indrepta spre traduceri din poezia canadiana de expresie engleza si spre definitivarea unui volum de aforisme. Un roman se va intitula Diplomatul.
Marian Barbu


În anul 2004 am avut o activitate sustinută de manifestări publice în care am avut lansări ale unor carti apărute în acest an (Cînd adoarme o buburuză, carte pentru copii, Ed. Geea, editia a III revizuită si adăugită) sau din anii precedenti (Arca de frunze, antologie de autor, poezie, Ed Augusta, 2003) Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii (Ed Geea Botosani, editia a II-a 2003 ) si Caseta sau CD-ul Cântecele lui Eminescu, (Editia III-a 2004). Pe marginea acestor aparitii am sustinut numeroase alocutiuni, cu precădere despre Eminescu, în tară, în numeroase scoli, grădinite, insitutii culturale, dar si la manifestări culturale precum: Zilele Eminescu Botosani, Festivalul „Nichita Stănescu” Ploiesti, Zilele Orasului Rădăuti, Olimpiada minoritătilor de la Suceava, Congresul de dacologie ed. V, Bucuresti s.a.
Am avut, de asemeni, lansare si medalion literar- muzical la Muzeul National al Literaturii din Bucuresti si Sala Rondă a Hotelului Intercontinental Bucuresti, fiind prezentată de prof. univ. Dumitru Micu, prof. univ. Viorel Cosma, istoricul literar dr.Fănus Băilesteanu, pr. prof. dr. Theodor Damian, Lydia baronesă Lovendal, Valentina Pitut, Margareta Labis, dr. Petru Popescu Gogan, Gheorghe Galan si altii. Am obtinut, de asemeni, Premiul pentru Eveniment literar la Festivalul national „Duiliu Zamfirescu” de la Fosani. Am participat cu conferinte despre „Stefan cel mare în opera lui Eminescu” la mai multe manifestări precum: Zilele „Convorbiri literare” Iasi, Simpozionul „Stefan cel Mare” de la Bălti, Republica Moldova, Universitatea de vară Rădăuti si în comune ale judetului Botosani. Am sustinut o comunicare despre stadiul literaturii române la Intilnirea scriitorilor români din întreaga lume, in luna iunie la Neptun si Bucuresti.
In străinătate am avut recital de muzică si poezie, miniconferintă Eminescu la Salonul Annie s Book al Asociatiei Poetilor Canadieni din Calgary, Canada, fiind primul scriitor român invitat acolo, apoi la Montreal, am sustinut o conferintă despre universalitatea lui Eminescu, recital de poezie si muzică la Sala de Expozitie Eminescu a graficianului Mark Marinescu, unde am primit ca recompensă Diploma de onoare „pentru contributia la promovarea culturii române în străinătate” si calitatea de membră de onoare a Asociatiei Femeilor din Federatia Asociatiilor Române din Canada (FAR), precum si însemnul Crenguta de tei aurită al Romfest.
Iar a doua zi, pe 5 noiembrie, am fost invitată de onoare la Balul Toamnei organizat de FAR Montreal Canada, unde am dus salutul Botosanilor si Bucovinei ale obîrsiei eminesciene, am sustinut o alocutiune si un minirecital muzical. In continuarea acestui miniturneu am fost invitată de onoare la Balul strugurilor de la Institutul român de Teologie si Spritualitate ortodoxă din New York, si a Cenaclului Eminescu, unde mi-am lansat cartile si CD-ul fiind prezentată de pr.prof.dr. Theodor Damian (inimosul lider al acestor institutii), Carmina Popescu si dr. Napoleon Săvescu, am sustinut o alocutiune despre Eminescu si un recital literar si muzical. In continuare, am fost invitată la Konstaz, Germania, unde, înr-o sală a Centrului Cultural german am fost protagonista unei seri culturale intitulate „Eminescu întruparea armoniilor pitagoreice”, urmate de recital literar si muzical, activitate prezentată în limba română, engleză si germană. La acestea adaug colaborarea cu publicatia Observatorul din Toronto, unde am publicat un articol despre Vasile Posteucă.
Pentru anul 2005, sper să fiu sănătoasă si să-mi pot termina si publica cărtile la care lucrez, în primul rînd cea intitulată Oameni ai energiilor luminate, o amplă cercetare de istorie literară si culturală prin care am încercat să developez contributia nordului românesc, prin publicistică, literatură si cultură, la consolidarea Marii Uniri din 1918. Desigur nu voi refuza să răspund solicitărilor de a mă întîlni cu publicul doritor să afle din ceea ce am dobîndit eu de-a lungul deceniilor în care am fost aproape de universul eminescian, să recit si să cînt cîntecele vechi si profunde ale poporului nostru.
Lucia Olaru Nenati

Am sperat ca in anul 2004 sa arat mai tanar , da si mai tanar si mai voinic. Am inceput sa alerg prin cartier de se mirau vecinii. M-am abonat la un Gym vestit unde m-am dus cu religiozitate. Din pacate totul s-a oprit brusc cand discul meu invechit intre vertebra L5 si L6 s-a revoltat , si asta numai dupa o luna de exercitii. Pentru 2005 imi propun sa-mi schimb “saiba” si sa umblu din nou ca oamenii de varsta mea de bunic…fara baston, daca vrea Dumnezeu Cornel P.


Ce mi-a adus anul 2004?
Desi nu am avut success in a regasi un serviciu, … 2004 a fost un an de realizari:
• fiul nostru s-a casatorit si fericitul eveniment a adus familia din Romania in vizita.
• am petrecut un concediu placut in toamna, (Londra/ Paris) si notele mele de calatorie au fost publicate pe situl Observatorului
Ce astept de la anul 2005?
• am in plan sa merg acasa, sa stau cu mama mea de vorba, doar noi doua! Ced ca la opzeci de ani trecuti ii datoresc acest lucru.
• sa-mi public o cartulie de eseuri in Bucuresti
Mariana Popa


Pentru mine anul 2004 a fost unul dintre cei mai buni ani ai vietii mele, ca si anul anterior, de altfel. Aceasta se datoreazs colaborarii la ziarul “Observatorul” care, asa cum spuneam si anul trecut, a impartit viata mea in doua etape distincte: inainte sau dupa “Observatorul”. Necunoscand limba engleza, avand si o varsta la care nu mai pot avea un job, dupa o indelungata vreme de munca pasionata ca profesoara in Romania, aici am simtit orizonturile stramte. Clocotul de trairi, navala de ganduri parca se sufocau in mine. Anul trecut a aparut sansa de a colabora la acest ziar si de atunci am simtit ca mi se deschide o fereastra prin care pot sa respir. Intalnirile lunare de la cenaclul “Observatorului” sunt pentru mine o adevarata binefacere, o scalda a sufletului in curat spirit romanesc. Doua cadouri mari am primit de-a lungul anilor care mi-au schimbat viata. Primul, cu mai multi ani in urma, chiar in ziua de Craciun, Mos Craciun mi-a adus in dar un copil minunat care a fost de atunci ratiunea mea de a fi. Al doilea cadou, a fost in cap de an 2004, de ziua mea de nastere, cand am primit o rubrica permanent` la “Observatorul”. Din aceasta colabore a putut sa plece spre tipografie prima mea carte “Ochii mintii” prin care am privit lumea si evenimentele. In anul urmator nadajduiesc sa-mi merga la fel si daca se poate, sa se implineasca macar sapte ani buni ca in pilda cu cele sapte vaci grase. Pentru anul urmator sper sa termin o monografie de suflet a locului nasterii mele, comuna Tiganesti din judetul Teleorman.
Pentru toate bucuriile pe care le-am avut, le multumesc colaboratorilor si d-lui director al ziarului “Observatorul”, Dumitru-Puiu Popescu si le doresc din toata inima sa aiba parte de mari bucurii ale implinirilor si fericire in viata personala. De asemenea, multumesc si cititorilor acestui ziar, cu deosebire celor care mi-au adresat cuvinte de apreciere pentru ceea ce am scris si le doresc tuturor un calduros LA MULTI ANI, 2005!
Elena Buica – Pickering


Pe plan personal 2004 a reprezentat anul realizarii
unui vis: reusita in procesul emigrarii in Canada...
Daca e sa vorbim despre Romania, a lasat mult de
dorit... Dar mai este un pic pana la finalul acestui
an si sa speram ca sfarsitul va fi mai bun decat
inceputul si ca romanii s-au desteptat...
2005? Ca orice an nou, sper sa fie mai bun decat
ceilalti din toate punctele de vedere...
Madalina Nica

2004 - UN SUCCES DE ECHIPA al teatrului Majestic din Toronto
Multumesc from the bottom of my heart, ca sa nu uitam dubla noastra entitate, romano – canadiana, pe romaneste, multumesc din tot sufletul redactiei, pentru invitatia de a raspunde la aceasta intrebare grea : daca consider spectacolul “Steaua fara nume”, regizat de mine, realizarea mea cea mare din anul pe care il vom incheia in curand ?
In ceea ce ma priveste, referindu-ma strict la succesele si insuccesele meseriei de regizor, pe care am iubit-o patimas, consider spectacolul susnumit realizarea mea cea mare din toti anii traiti in Canada,
aproape douazeci !
Dar un spectacol de teatru nu este decat in parte un success regizoral. “Steaua fara nume”, prezentata de curand comunitatii romanesti din Toronto, a fost conceputa pretentios, greu de indeplinit chiar si de un teatru profesionist, bugetar si cu indelunga experienta. Fara daruirea, fara tactul, fara priceperea de a ne tine intr-un spirit de echipa benefic ale domnului Eugen Ciobanu, director de productie, scenograf si interpret, ale doamnei Lia Ciobanu, talent innascut ca actrita si creatoare de costume, ale doamnei
Lianne Istratoiu, interpreta Monei, de o pasiune si putere de munca iesite din comun, care au contaminat intreaga trupa “Majestic”, cred ca nu am fi reusit sa prezentam capodopera lui Sebastian intr-un timp record. Da, fara exagerare, tinand seama de complexitatea punerii in scena, cele cinci luni de pregatire, in majoritate a cate o zi pe saptamana, au constituit pe drept cuvant un timp record.
Impart cu acest nucleu al trupei “Majestic” reusita, sa zic asa, intr-o strategie de lucru, pe cat de prieteneasca, pe atat de eficienta, fara sa uit aportul substantial al tinerilor coechipieri Alexandru Ciobanu si Daniel Stan, primul, pe langa un rol de compozitie – Udrea, de real ajutor la regie, cel de al doilea, creatorul unei ambiante sonore si musicale inspirate, meticulous sincronizate.
Succesul propriu zis al spectacolului, simtit din reactiile audientei, exprimat prin aplauzele si laudele
directe ale acesteia, apreciat in cronica competenta si atotcuprinzatoare a doamnei Veronica Lerner,
in cuvantul elogios al poetului Ion Segarceanu, in paginile acestei publicatii a fost un success de echipa !
Aparent sub o formula facila, teatru de placere, fiecare interpret, fiecare realizator au dospit ambitia de a prezenta pe scena un personaj, un caracter, o creatie gandita, traita, insufletita, competitiva, cat mai aproape de nivelul profesional.
Cu ocazia sarbatorilor de iarna, alaturi de meritate felicitari, urez acestor minunati coechipieri, membrilor fondatori ai noului teatru “Majestic” din Toronto, pe care am sa-i numesc familiar, pentru ca intre ei m-am simtit ca intr-o adevarata familie : Liei – alias Domnisoara Cucu, Liannei – alias Mona, Dianei – alias Ichim, Nataliei – alias eleva Zamfirescu, Catalinei – alias madam Grigorescu, lui Eugen – alias Ispas, seful garii, lui Coni – alias Miroiu, lui Andrei – alias Grig, lui Alexandru – alias Udrea,
lui Daniel, Mihaelei, Madalinei, Iuliei, lui Serbanica, lui Calin, si de ce nu, chiar si subsemnatului- alias Pascu, le urez din toata inima “La Multi Ani”, cu depline succese in viata si pe scena !
“Multi Ani”, cu fericire spectatorilor, atat de receptivi, atat de darnici in aplauze si felicitari !
Trupa teatrului “Majestic” le promite si pe viitor spectacole alese, jucate cu daruire si “dichis scenic”.
Inca odata, profunda gratitudine gazetei “Observatorul”, domnului director Puiu Popescu ( de la care am primit primele indemnuri de a-mi proba aptitudinile si in teatru), pentru oportunitatea de a deschide cititorilor filele inimii in care am inscris, eu si intreaga trupa “Majestic”, bucuria primei noastre reusite
Scenice ! Multi Ani si depline impliniri dumneavoastra si cititorilor gazetei !
Stelian Ilie Constantin

2005 ; Poate da Dumnezeu sa ne vina mintea la loc si sa-I multumim pentru cate am rezolvat, pentru sanatatea de care ne-am bucurat, pentru copii minunati pe care ni i-a dat, si cate alte binecuvintari....
Sa ne deschida ochii sa vedem cat suntem de norocosi ca ne avem unul pe altul, ca mai suntem utili inca familiei sau comunitatii, etc.
Ca vorba aia, Si sa nu maniem pe Dumnezeu, care n-are nici o vina pentru tichetele de viteza, sau alte prostii pe care le facem numai pentru faptul ca suntem romani non-conformisti si ca ne-am invatat din tara sa legea si tot ce este regulament.... Si ca in loc sa tot criticam si sa ne plingem, ar trabui sa pupam pamantul acestei tari care ne-a primit, sa incercam sa ne adaptam si nu sa le impunem noi legea noastra. Si este o expresie pe care am vazut-o undeva, cusut pe perete (Da-mi Doamne intelepciune sa accept lucruile pe care nu le pot schimba- poate nu este chiar exacta traducerea, ar asa am inteles-o eu) ...Si Doamne fericiti am fi daca am sti, sa ne mai bucuram de zilele care ne-au mai ramas, caci nu se stie ce aduce ziua de maine. Asta imi propun mie si i-am spus-o si iubitului meu, care este un tip plin de talente, deosebit de sensibil si de generos, dar care, din cand in cand, se pare ca nu vede padurea de copaci....Si se intimpla sa auzim de o nenorocire care a lovit un prieten, o cunostinta, si atunci ne mai trezim, dar artisti fiind, se pare ca, prea stam cu capul prin nori....

Magda M.


Ce a insemnat pentru mine anul 2004.
Nu pot sa ma pling, in anul 2004 mi-a aparut volumasul al doilea de epigrame si am fost la peste de citeva ori, (si citeodata am si prins.)
Ce va inseamna pentru mine anul viitor.
Sunt in lucru la editura MUSEUM din Chisinau inca doua volume, unul de proza memoralistica si unul de medicina alternativa ce vor apare in 2005.
Am colegi minunati in cenaclul OBSERVATORUL si acest lucru este cred eu cel mai important pentru mine.
Ovidiu Creanga


2005;
E o dorintŕ, e un vis, ca sŕ ajungem la situatie economicŕ, materialŕ si la un astfel de nivel moral încât nimeni sŕ nu mai pŕrŕseascŕ România. Ceea ce ne asteaptŕ dincolo de Emigratia din Tara este o iluzie, o nŕlucŕ înselŕtoare. Locul nostru este ocolo, unde am avut cândva si unde vom putea avea o bunastare materialŕ excelentŕ si o Tarŕ care meritŕ sŕ fie iubitŕ.
Dan Panescu

2004: Schimbarea celor ca spun una si fac alta!
2005: 1 SANATATE, la toti, intrucat viitorul este tulbure!
2 JUDECAREA in regim de urgenta a celor vinovati!
Constantin Ditesti- Montreal.

Fara discutii, cel mai important - sosirea in Canada. Regia unei sedinte foto in Paris. In Canada au aparut primele frustrari “americane” si imediat Reconsiderarea intregii Lumi prin experienta first hand. Decoperirea unor resurse spirituale si laturi ascunse ale personalitatii in goana dupa o adaptare mai rapida, samd.
In 2005 ne-am dori cel mai mult sansa de a ne dovedi valoarea si a fi luati in serios de societatea canadiana. Recistigarea optimismului, si nu in ultimul rind ne dorim sa ajungem sa ne placa aici.
Cu respect,
Vali si Costi


. Tot ceea ce imi amintesc de-obicei despre noptile de Revelion sint paharul
de sampanie si sperantele pe care mi le pun in anul ce
urmeaza...Imbratisarile celor dragi si voia buna.Incerc intotdeauna sa nu
privesc prea mult in urma: am lasat in urma un an bun,un an prost?Bun pentru
mine,rau pentru altii sau invers?Totul e relativ.Au fost ani in care am
lasat multe lacrimi si frustrari si ani presarati doar cu zimbete si
impliniri.Au ramas incrustati in memoria mea precum pietrele scumpe in
giuvaieruri.Sint toti anii mei,viata mea ,trecutul meu.
2004 a fost pentru mine un an bun si astept ca anul 2005 sa fie cel putin
la fel de bun,dar nu numai pentru mine ci pentru omenire...un an al
pacii,bunastarii,armoniei...
Va doresc tuturor un an 2005 plin de impliniri si un Craciun fericit!
Diana Farcas

Anul 2004 a fost anul în care mi-am dat seama ca nu în copilarie, alaturi de parinti, reusim sa îi cunoastem, ci când ei nu mai sunt în viata. Atunci suntem, paradoxal, cel mai aproape de ei caci îi recunoastem în noi însine.
Anul 2004 a insemnat anul în care am (re)întâlnit POEZIA, ale carei metefore ma (re)invita sa le vizitez, ating, culeg, soptesc.

Anul 2005 va marca perioada de cinci ani de când scriu articolele rubricii “Contrapunct în Cotidian” la “Observatorul”. Ma gândesc la un plan de “evolutie” al ei si astept propuneri de la cititori. Multi mi-au spus ca le-ar placea sa gaseasca rubrica în acelasi loc si sub acelasi nume. Astept si alte pareri.

Multumiri “Observatorului” pentru gazduirea rândurilor mele. Urez “Cenaclului Observatorul”, neobositului sau initiator si editor al ziarului, redactorilor, colegilor colaboratori si tuturor cititorilor un calduros La Multi Ani! Veronica Pavel Lerner.


N.R.
Multumim celor care au raspuns la ancheta noastra.
Vom publica in continuare raspunsurile primite.
Sarbatori fericite !
La multi ani !







Observator    12/12/2004


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian