Delicii Epigram(at)ice
Găteala și socoteala Pe cine-l păli-nsuratul Să-și aștearnă bine patul, Ș’apoi cine se însoară Tre’ să aibă și de moară.
Însuratul și dessuratul Gura-i umblă ca o moară Că feciorul i se-nsoară. Lesne-i, frate, să te-nsori, Mult mai greu - să te dessori.
Dârlogul și buldogul Al Unirii frâu – dârlogul – Ni l-ar ține-n seif buldogul. Zece gâște când pornesc Pe buldog îl biruiesc.
Roimul și șoimul I-am spus că și cioara zboară, Când, din baltă, calm, un roim*: -Decât, dragă, un an cioară, Mai cu cale-i o zi șoim. ……………………………………………….. *Stârc de apă.
Explicație beton Struțul, dascăl scrupulos, Își școlește, sobru, grupul: -Oile țin capu-n jos Ca să nu le vadă lupul.
Lup în piele de oaie Prin tufiș vede, -o ursoaie, Un cojoc zburlindu-și ciupul: -Nu te fă, fârtate, oaie, C-o să te mănânce lupul.
Pârleazul și necazul Căzând rău sărind pârleazul, Lupul sur schimbă macazul: -Cum nu-i gard fără pârleaz, Nu-i nici om fără necaz.
Chinul și rechinul Greu salvat, rechinul, bietul, Mai s-o facă pe poetul: -Marea-i plină de talazuri, Lumea bună – de necazuri.
Pânza și brânza În folclor – ca-ntr-o pisanie: Vara car fă-ți, iarna – sanie. Ș-apoi iarna nu te prinză Fără pânză, fără brânză.
Sturzul și burzul Tună-o cioară pe toți sfinții Că i-au strepezit toți dinții. Sturzu-o-ndrumă: - Iarna,-n lacre, Se-mbunesc perele acre.
Matca și zatca Matca stupului, vădană, I-a-ntins ursului capcană: -Prinde hoțul când îți vine, Că te prinde el pe tine.
Ciocănitura și progenitura Mama – fiului -, nahlap, Îi bagă mințile-n cap: -Ce-a făcut mama și tata O să facă sul și fata.
Rața – puiului de rață Când le vede cum se gată, Bate-n sită și-n covată: -Ăstea zău că te-or da gata: Cum e mama e și fata.
Avarul și olarul Punga-n sân, chitit, avarul Nu-i cam iese socoteala Și, socratic: - Tot olarul Își ridică-n slavă oala.
Crângul și părângul Fuge-un iepure-a scăpare. Eu, găbjindu-l prin părâng: -Mai dihai unu-n frigare Decât doi iuind prin crâng.
Odrasla și corasla Vrând să-și facă-artist odrasla, I s-a corăslit corasla: Din orișice lemn îți place Fluier nu se poate face.
Muscanul și țăranul Un plugar mâncând pe hat. Musca,-n car, de la arat: -Unii sapă și muncesc, Alții beau și chefuiesc.
Lațul și pațul Am salvat – din laț - o fiară. Acu-mi urlă sub ferești. Pe cine nu-l lași să moară Nu te lasă să trăiești.
Cine a mințit o dată Și-a pierdut credința toată Pe la prânz – că-i moare mă-sa, Pe-amurgite – tac-su că s-a… Cu minciuna împrânzezi, Dar nu poți să înserezi.
Amnezie retrogadă N-are ținere de minte, Un adagiu doară, scurt: Fript la prânz cu borș fierbinte, Seara suflă și-n iaurt.
Fiertura și măsura Gluma lui e bună tare, Doar că are multă sare. Sarea-i bună la fiertură, Însă nu peste măsură.
Mațul și sațul Ai fost floare trandafir Și-ai ajuns azi borș cu știr. Dar la foame borșul, știrul Țin de saț. Nu trandafirul.
Coada și iscoada Dacă ai din urmă-o coadă, Taie-o, frate, și-ți fă cruce. D’aia n-are ursul coadă Și vulpea de-abia și-o duce.
Pricopseala și haleala Stă cu dinții-ntorși la stele Și visează plăcințele. Cine n-are vara minte Iarna nu pupă plăcinte.
Rasa și casa Lăcaș nou, vecini – de rasă, Cu talâm de porc, porcinii. Dacă vrei să-ți cumperi casă, Cumpără-ți întâi vecinii.
|
Nicolae Mătcas 10/25/2017 |
Contact: |
|
|