Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Armindenii - Sărbătoarea primăverii

Începutul de Florar ne aduce după numeroasele praznice religioase din luna lui Prier o sărbătoare laică, răspândită mai cu seamă în mediul rural românesc - aceea a Armindenilor. Datina s-a perpetuat în timp, având de această dată mai puţine conotaţii biblice, fiind închinată în mod expres plenitudinii revenirii la viaţă a naturii şi de anticipare a sezonului cald.

Omagiu adus celui mai frumos anotimp

O veche legendă spune că pe 1 mai s-a născut un personaj biblic, Ieremia, care avea darul prorocirii. Zilei menţionate i se zicea în Balcani "Ieremiin dni", iar treptat, prin românizare din limba slavă şi simplificare s-a ajuns la formula armindeni.
Cu timpul tradiţia populară l-a transformat pe Ieremia într-un simbol al vegetaţiei, al renaşterii naturii la viaţă, semn al belşugului holdelor şi protector al animalelor din bătătură, viilor şi livezilor.
Armindenii sunt, de fapt, crenguţele verzi cu care se împodobesc porţile, uşile şi ferestrele caselor, drept elogiu adus anotimpului florilor, lunii care aşa se şi numeşte în limbaj popular - Florar - cea mai frumoasă dintre toate.
Am întâlnit de multe ori aceste însemne naturale aninate la casele gospodarilor în prima zi din mai, ca o manifestare concretă a credinței, respectului şi recunoștinței faţă de Zeul vegetaţiei.
“Eu am deprins acest obicei de la părinţi, iar ei de la înaintaşi, ne-a declarat Gh. Băricean, de fel din Zalău. De când mă ştiu ai mei puneau de 1 mai o mlădiţă prospătă la intrarea în ogradă, ca semn de bun-venit pentru sezonul cald, pentru belşug şi noroc. Este o datină ce s-a păstrat, mai ales în micile aşezări rurale, deşi este interesantă. Din păcate, tot mai multe obiceiuri bătrâneşti sunt pe cale de dispariţie ”…
În alte locuri s-a păstrat deprinderea de a fixa în bătătură ori înaintea casei un pom înalt, curăţat de crengi până aproape de vârf, ce poate fi impodobit cu flori. Şi acesta este un arminden, menit să atragă atenţia celor ce trec pe acolo. Cu ocazia acestei zile are loc începutul urcării la munte a turmelor de mioare
Este momentul specific al declanşării activităţilor pastorale şi agrare, dar şi al organizării unor petreceri în aer liber. Fiind şi Ziua vinului de pelin în popor există strigături specifice, gen: „Frunză amară de pelin/ Să sorbim un strop de vin / Foaie verde dediţel/ Să gustăm carne de miel/ Să fim veseli, sănătoşi/ Şi la faţă ...arătoşi”


Datini frumoase

Dintre obiceiurile frumoase cu care era întâmpinată mai cu seamă în vechime prima zi din Florar amintim spălatul ritualic cu…rouă pe faţă. El se practica dis-de-dimineaţă de către fetele mari, în speranţa că vor fi şi mai atrăgătoare şi-şi vor găsi cât mai ruând alesul inimii. În faţa caselor unde trăiesc fete de măritat se pun de către pretendenţi puieţi de mesteceni, ca un omagiu şi o aluzie la statutul special al viitoarelor mirese. Se credea că armindenii protejează nu doar holdele şi animalele, ci mai cu seamă, oamenii buni la suflet.
Odinioară mulţi gospodari din satele de pe Târnave aduceau din pădure în dimineaţa datei de 1 mai mesteceni tineri şi-i puneau în faţa porţii sau a uşii de la intrare, ca simbol al perpetuării tradiţiei. Pomişorul rămânea acolo până la seceriş, când era tăiat şi aruncat în focul cu care se cocea pâinea preparată din grâul cel nou.

Rol apotropaic

Prof. univ. I.O. Popa din Cluj-Napoca preciza într-un studiu că pentru oamenii simpli armindenii aveau un rol apotropaic, de apărare a fiinţei umane de duhurile rele. În mediul rural românesc a existat o perioadă îndelungată în care lumea practica ritualuri de protejare împotriva necazurilor şi bolilor, a forţelor malefice. Existau multe superstiţii, iar obscurantismul favoriza perpetuarea unor obiceiuri ce azi ni se par ciudate.
Să nu omitem însă elemental sacru legat de existenţa armindenilor, sugestie ce dăinueşte încă de pe vremea Naşterii Mântuitorului. Ne referim la episodul omorarii pruncilor sub doi ani în oraşul Bethleem din porunca lui Irod cel Mare, oştenii săi punând seara câte o ramură verde la poarta de unde trebuia continuat a doua zi sacrificial nou-născuţilor. În disperare de cauză, mama unui prunc abia născut ar fi avut ideea de a-şi îndemna vecinii să pună şi ei ramuri verzi la case, derutându-i pe soldaţii care-l căutau, de fapt, pe micul Iisus.

Ziua pelinului

La Păpăuţi am întâlnit în fiecare primăvară acest obicei pitoresc, multe gospodării unde există fete care doresc să se căsătorească având atârnate la poartă armindeni. Aleşii cu care fetele sunt ” în vorbă” sosesc la prânz în vizită cu un buchet mare de flori, fiind cinstiţi cu prăjituri şi vin amărui de pelin. Această licoare se crede că ar fi indicată pentru subţierea sângelui şi apărarea de boli.
Pelinul este planta căreia românii din vechime îi atribuiau numeroase valenţe magice, aflânduse la loc de cinste în ziua de Armindeni. Unele fete îl poartă în sân, iar anumite gospodine îl aşează în dulap, printre haine, deoarece este considerat protector faţă de tot ceea ce este negativ, fiind folosit şi la descântece de boală sau de deochi.
De 1 mai s-a perpetuat obiceiul ca oamenii să iasă la iarbă verde, să petreacă cu familia şi amicii, să participe la serbări câmpeneşti în aer liber, prilej ca bărbaţii să-şi pună la pălărie flori de liliac.

Astăzi tot mai puţini semeni mai ştiu semnificaţia zilei de Armindeni, ca de altmi nteri şi alte obiceiuri populare româneşti. Tocmai de aceea încercăm să le readucem periodic şi în atenţia cititorilor din ţară, dar şi ai “Observatorului” din îndepărtata Canadă.








Horia C. Deliu     5/1/2017


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian