Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Profesorul şi istoricul Dinică Ciobotea

Craiova a intrat relativ tâtziu în rândul centrelor universitare şi ştiinţifice din ţară, deşi dorinţa şi ambiţia existau de timpuriu(în 1874 se înfiinţează „Societatea craioveană pentru învăţământul şi cultura poporului”, în 1876, „Ateneul” de la Craiova, în 1915, Societatea „Prietenii Ştiinţei”, în 1931, Institutul de Arheologie olteană, creat de C.S. Nicolaescu-Plopşor). În sens modern, abia la 27 august 1965 se înfiinţează Universitatea din Craiova, iar la 25 decembrie 1965 filiala Craiova a Academiei Române, graţie aceluiaşi ctitor de instituţii, C.S. Nicolaescu-Plopşor. Noua instituţie academică craioveană avea, în organigramă, o secţie de arheologie şi istorie (alături de secţia de filologie şi cea de istorie a artei), în care au activat şi s-au remarcat ulterior Gh. Popilian, Marin Nica, Luchian Deaconu, Ileana Petrescu, Vladimir Osiac, Virgil Joiţa, Paul Rezeanu. Urmaşii lui C.S. Nicolaescu-Plopşor la conducerea instituţiei, acad. Gh. Ivănescu, istoricii Traian Lungu şi Titu Georgescu au întărit secţia de istorie; în timpul directoratului lui Ion Pătroi şi sub egida Academiei de Ştiinţe Politice (1979-1990), în instituţia craioveană au venit şi alţi istorici, formaţi la Muzeul Olteniei (Cezar Avram, Dinică Ciobotea) sau la Arhivele Statului (Paul Barbu).
Dinică Ciobotea a onorat ambele instituţii craiovene: Centrul Academic de Ştiinţe Sociale şi Universitatea. Născut la 8 ianuarie 1947 în comuna doljeană Secu, unde şi-a început cursurile primare, a urmat liceul din Strehaia, recent înfiinţat, unde a beneficiat de prestaţiile unui profesor de istorie autentic, în sensul tradiţional al cuvântului: Constantin A. Protopopescu, un istoric cu vocaţie de cercetător (a fost solicitat de C.S. Nicolaescu-Plopşor să se transfere cercetător la filiala craioveană a Academiei Române). De la Constantin A. Protopopescu, autorul unor studii de istorie locală remarcabile, posesorul unei biblioteci şi colecţii numismatice valoroase (frecventate de tânărul său elev), Dinică Ciobotea a deprins tainele profesoratului, dar, mai cu seamă, ale descoperitorului de documente şi taine nedesluşite ale istoriei. Cu siguranţă că şi înscrierea la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, absolvită în 1975, i se datorează aceluiaşi ilustru profesor despre care a scris, în volumul omagial, că era „omul contopit cu întreg neamul său, datornicul în dezvelirea interesului pentru cunoaştere, un istoric care a umplut vidul istoriografic despre zona de vest a Olteniei”, un „dascăl prototip pentru zeci de generaţii de elevi, şi singular într-o epocă de grele încercări social-politice”.
Şi drept recunoştinţă, peste ani, Dinică Ciobotea s-a îngrijit de alcătuirea unui volum omagial dedicat lui C.A. Protopopescu, strângerea de fonduri pentru plata unui bust care a fost dezvelit la Strehaia, organizarea unui simpozion ştiinţific dedicat profesorului său. Este un gest onorabil, destul de rar azi, pe care elevul îl face pentru memoria profesorului său, pe care le-a cultivat în întreaga sa viaţă, gest care spune mult despre calităţile morale şi altruiste ale lui Dinică Ciobotea.
De altfel, cultul pentru istorie, Dinică Ciobotea îl are din familie: sora sa, Ana Croitoru, născută Ciobotea a fost profesoară de istorie în satul mehedinţean Gvaderniţa (unde a fost arestată Elena Farago în 1907, pentru că împărţea bani ţăranilor răsculaţi, şi eliberată la intervenţia energică a lui N. Iorga). Una dintre fiice este cercetătoare la Arhivele Naţionale Dolj. Este rudă cu actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, dr. Daniel Ciobotea, membru de onoare al Academiei Române, ai cărui părinţi au plecat din satul Smadovicioara, aparţinând comunei Secu, în Banat, pentru un trai mai bun. Nepotul său, Gabriel Croitoru, este cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolaescu-Plopşor” Craiova al Academiei Române, cu un doctorat susţinut la acad. Dan Berindei, cu teza Oraşele din Oltenia. 1859-1916.
După un stagiu de profesorat în comuna natală, Dinică Ciobotea se transferă la Muzeul Olteniei şi susţine doctoratul cu o teză despre Moşnenia în ultima ei fază de existenţă, lucrare indispensabilă oricărui istoric care se respectă .
Dinică Ciobotea a ştiut să cultive pe istoricii mai în vârstă, de la care a avut ce învăţa. De pildă, pe Ion Donat, un istoric mai puţin cunoscut azi, fără studii superioare, autodidact, autorul unor studii şi documente impecabile făcute cu migală şi răbdare ani îndelungi, studii citate în toate marile lucrări de istorie.
Dinică Ciobotea a ştiut să ia de la fiecare istoric, cu care a colaborat sau pe care pur şi simplu l-a cunoscut, metoda de lucru, în beneficiul propriilor sale lucrări.
Dintr-un sumar CV citim că Dinică Ciobotea are 56 de cărţi publicate, din care doar patru sunt cărţi autor, 47 sunt scrise în colaborare, cinci sunt reeditări şi a publicat peste 200 de studii şi articole în presa din ţară şi din străinătate. Are doar patru cărţi de autor datorită altruismului său exagerat, uneori de neexplicat. Scriu în cunoştinţă de cauză. El este autorul şi celorlalte 47 de cărţi, dar, din altruism, bunătate (în popor se zice şi „prostie”) a trecut pe copertă şi pe alţii alături de el, şi nu pe unul, ci pe mai mulţi autori. Şi, astfel, Dinică Ciobotea are la activ doar patru cărţi, iar alţii, coautorii săi, sunt conducători de doctorat.
Ceea ce trebuie remarcat că toate studiile semnate de Dinică Ciobotea sunt rezultatul unei munci de cercetare în biblioteci, arhive sau pe teren şi ele sunt reale contribuţii în domeniul cercetat. Este şi motivul pentru care a fost recompensat cu diverse diplome şi medalii, cu premii importante cum este Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române sau Premiul „Lucian Roşu” al filialei Iaşi al Academiei Române.
Cadru didactic universitar (profesor universitar din 2002), Dinică Ciobotea a ştiut să formeze generaţii de studenţi, unii devenind istorici. A fost perioada universitară când, după un început timid, cu doar doi istorici (Aurel Golimaş şi Ion Călin), catedra craioveană de istorie, condusă de Ion Pătroi, să devină şcoală doctorală, cu reputaţi istorici: Gh. Buzatu, I. Dobrinescu, Cornel Mihai Lungu, Stela Cheptea etc.
Dinică Ciobotea este, indiscutabil, unul dintre respectabilii noştri istorici contemporani, care onorează municipiul şi instituţiile prin care a trecut.

* *
*
Aşa cum a intrat în tradiţia noastră cărturărească, la împlinirea unei vârste respectabile, colegii de breaslă (şi nu numai ei) alcătuiesc celui sărbătorit un volum omagial, cuprinzând, de regulă, date bio-bibliografice, amintiri, exegeze despre operă, dar şi alte studii şi articole dedicate acestuia. În cazul profesorului Dinică Ciobotea, de acest volum, Istoricul Dinică Ciobotea la 70 de ani (Craiova, Editura Universitaria, 2017), s-au ostenit cu competenţă şi pioşenie sunt universitarul craiovean Constanţiu Dinulescu şi vâlceanul Eugen Petrescu. Supranumit „patriarhul moşnenilor” (pentru excelenta sa lucrare despre moşneni), Dinică Ciobotea se bucură, pe drept, de aprecierea elogioasă a istoricilor, dar şi a altor categorii de intelectuali, dovadă peremptorie a prestigiului său în societate. Pe lângă cei doi coordonatori şi îngrijitori de ediţie (Constanţiu Dinulescu şi Eugen Petrescu), cuvinte frumoase scriu istoricii Cezar Avram, Paul-Emaroil Barbu, D. Cauc, Marusia Cârstea, Gabriel Croitoru, Ilie Gorjan, Corneliu-Mihail Lungu, Mite Măneanu, Varvara Măneanu, Narcisa Mitu, Tudor Nedelcea, Vl. Osiac, Diana Păunoiu, Rodica Pospai Păvălan, Mircea Pospai, Toma Rădulescu, Tudor Rătoiu, I. Soare, Marius Turaiche, I. Tâlvănoiu, N. Vâlvoi, Radu Ştefan Vergatti etc.
Cu studii şi articole pertinente dedicate istoricului Dinică Ciobotea sunt prezenţi în carte P.S. Emilian Lovişteanu, I. Rizea, M. Sporis, Simona Lazăr, Anca Ceauşescu, Narcisa Mitu, Fl. Nacu, Mihaela Bărbieru, Diana Păunoiu, Ileana Cioarec, Georgeta Ghionea, Justina Burci, Loredana Ilin-Grozoiu, Paul Rezeanu, Daniela Pătraşcu etc.
Editat sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane „S.C. Nicolăescu-Plopşor” Craiova al Academiei Române, a Universităţii din Craiova, a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, filiala Dolj şi a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” (preşedinte: Eugen Petrescu), volumul Istoricul Dinică Ciobotea la 70 de ani este nu numai o realizare ştiinţifică remarcabilă, dar şi un pios omagiu adus nu numai istoricului cu reale contribuţii originale, documentare, dar şi formatorului de cadre didactice şi potenţiali istorici; şi nu în ultimul rând, o mică părticică la edificiul istoriei pe care o trăim.






Tudor Nedelcea    1/19/2017


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian