Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiv� 2024
Articole Arhiv� 2023
Articole Arhiv� 2022
Articole Arhiv� 2021
Articole Arhiv� 2020
Articole Arhiv� 2019
Articole Arhiv� 2018
Articole Arhiv� 2017
Articole Arhiv� 2016
Articole Arhiv� 2015
Articole Arhiv� 2014
Articole Arhiv� 2013
Articole Arhiv� 2012
Articole Arhiv� 2011
Articole Arhiv� 2010
Articole Arhiv� 2009
Articole Arhiv� 2008
Articole Arhiv� 2007
Articole Arhiv� 2006
Articole Arhiv� 2005
Articole Arhiv� 2004
Articole Arhiv� 2003
Articole Arhiv� 2002


Colindul la romani

Colindele, ca gen folcloric, au facut parte dintotdeauna din mostenirea culturala a poporului roman, inca din inceputul sau. Am putea spune chiar ca poporul roman s-a nascut in cantec de colind. Inca de la increstinarea meleagurilor romanesti de catre Sf. Apostol Andrei, colindele existau ca si obicei pagan, cu functie rituala, fiind privite ca urari de fertilitate si belsug. Crestinismul nu a suprimat acest obicei care in esenta era o urare de bine, ci il imbogateste prin modelarea lui in forma crestin-traditionala de astazi. Intalnim colinde in care nu se vorbeste de nasterea lui Hristos, paradoxal pentru aceasta perioada a anului, totusi aceaste colinde sunt dovada vie a existentei lor pre-crestine. Ele reprezinta autentice izvoare istorice, transmise pe cale orala de secole, colinde in care se vorbeste despre Traian si Decebal, despre Sf. Andrei, despre voevodul Stefan cel Mare, despre traditii si obiceiuri stravechi, nemaintalnite astazi. De aceasta suntem indreptatiti sa spunem ca traditia colindelor este cea mai veche traditie pastrata pana astazi, infratita cu credinta ortodoxa, in spatiul geografic romanesc. Traditia milenara a colindelor pastreaza in ea primele forme de cultura literara si muzicala a poporului roman….Colindele reprezinta deci o adevarata enciclopedie folclorica in care intelepciunea omului simplu de la tara a stiut ca prin cuvinte uzuale, din popor, folosite in fiecare zi sa reveleze de fapt o mai mare si mai complexa taina : cea a Intruparii lui Dumnezeu pentru oameni. Astfel ca poporul roman, renuntand la discursul poate scolastic ori nu atat de facil de aprofundat al invataturilor teologice, creaza si transmite colindul crestin. O suma a tainei Intruparii cuvantului imbracata in versul si muzica poporului. E adevarat ca de-a lungul timpului, colindele au suferit modificari de stil. De idee. De ritual. Va amintiti ca am zis la inceput ca aceste colinde erau practic un ritual pagan. Biserica a inteles ca precum un templu pagan putea sa devina foarte bine un locas de inchinare crestin, tot astfel o traditie care sintetizata, nu intra in conflict cu invataturile Bisericii putea fi, sa zicem "increstinata". Astfel, urarile de bine adresate in timpul sarbatorilor romane numite Saturnalii ori in timpul Calaendelor puteau avea radacina in morala si virtutea crestina. Colindele, sub obladuirea Bisericii, devin cantari intru slava lui Hristos cel nascut din Fecioara. Acest adaos de inteles crestin in vechile traditii pagane nu a facut ca ritualul colindelor sa cada in desuetitudine ori sa dispara, ci le-a dat sensul necesar lumii care devenea crestina. Cu toate acestea, pana in ziua de astazi, exista vechi reminescente ale colindului laic. Colindele religioase sunt numai o parte din aceasta traditie milenara a poporului roman, care a pastrat mai mult decat orice popor crestin aceasta mostenire culturala. Mersul cu capra, cu ursul, colindele junilor, colindele pastorale, colindele vanatorilor, si multe altele, asa numitele obiceiuri de iarna pe care poporul nostru, in judecata sanatoasa de om care iubeste pacea, le-a lasat sa coexiste cu colindele religioase, ca si obicei si datina a celor din vechime. Cele mai frumoase si mai patrunzatoare colinde ale romanilor raman insa colindele religioase. Pentru ca, in pofida multitudinii de traditii si de ritualuri de iarna ale poporului roman, totusi cand spui colinde te gandesti in primul rand la Craciun-ori mai bine zis la Nasterea Domnului. E adevarat ca unele colinde par usoare, mai ales cand te gandesti ca pana si copiii le stiu din memorie cu muzica si versul lor. Insa colindele sunt prin excelenta teologia scrisa de omul simplu. Colindele sunt pline de dogmatica Intruparii Cuvantului, aceasta taina de nepatruns a Dumnezeirii pe care traditia populara orala, romanul curat si limpede a stiut sa o inchege cu cuvintele lui, pline de adevar si aceasta tocmai prin simplitatea lor de nealterat. Ba mai mult decat atat, colinde vechi in care se pomeneste despre Sf. Apostol Andrei si peregrinarile sale dobrogene aduc dovada increstinarii apostolice a romanilor. Adevaruri de credinta ori de istorie isi gasesc locul in rimele cumpanite, in versurile parca lucrate din aceasi plamada precum basmele in care Dumnezeu se preumbla pe pamant cu Sf. Petru, in muzica ce se infrateste cu doina, in indemnul romanului care nu uita cand e voios sa fie si bun, in bucuria de a ura aproapelui un an nou cu bine. Aceasta este frumusetea colindelor romanesti: totsufletul si toata trairea romanului credincios, cu dorul lui, cu bucuria lui, in saracia lui, in vremuri de mucenicie sau de lupta, cand a stiut sa impreuneze in aceasta minunata a lcatuire numita colind tot ce avea el mai bun si mai curat: vers, cantec si crez. Colindele noastre sunt toate la timpul prezent : Astazis-a nascut Hristos! Nu doar acum 2000 de ani, ci astazi, acum, mereu! Acest adevar dogmatic al vesniciei, al renasterii an de an, al continuitatii, romanul ilsadeste in colindele sale mai frumos ca niciun popor crestin. Relatarea momentului central al Nasterii lui Hristos, incepand de la calatoria spre Betleem a Sfintei Familii pana la fuga in Egiptsi uciderea pruncilor de catre Irod este redata cu acuratete,in acest caz colindele fiind ele insele o veritabila scriptura pentru oamenii nestiutori de carte. Traditia orala creaza chiar si personaje precum Craciun, ori Mos Ajun ori Galileu,menite sa aduca un plus de epos insa nealterand cu nimic intamplarea minunata a Nasterii Domnului. Colindele religioase merg chiar mai departe de acesta sarbatoare si povestesc despre cum Dumnezeu sade la masa saracului, prin aceasta intuind dorinta de a-l apropia pe Dumnezeu de casa noastra si a-L face partas la bucuria Craciunului chiar si in saracia noastra. Colindele romanesti sunt pline de duiosie si de traire. Si nu ar fi gresit sa spunem ca aceste colinde, chiar daca par creatii naive populare, au totusi, asemeni cantarilor bisericesti, o anumita valoare liturgica si sunt creatii ale obladuirii Sfantului Duh. An de an, Craciun dupa Craciun, copii, tineri si oameni maturi, toti devin propovaduitori ai Nasterii Domnului prin cantarea colindelor. O propovaduire a Milei lui Dumnezeu, a bucuriei si a infratirii prin colind. Concertul pe care l-am pregatit pentru aceasta seara este structurat in doua parti; prima parte va aduce spre auditie colinde armonizate precum : Sus boieri, Coborat-a, coborat, Trei pastori, Steaua sus rasare, In locasul lui Craciun, O ce veste minunata, Mos Craciun, Colindul lui Dumnezeu, Noi in seara de Craciun,Un Colind popular in interpretarea parintelui Stefan Morariu si Colindita. Partea a doua a concertului nostru cuprinde colinde psaltice si populare, multe probabil in prima auditie pentru dumneavoastra precum D-auzi gazda, Veniti cu totii dimpreuna, Trei crai de la rasarit, Cel far' de-nceput, Steaua spre rasarit, La poarta la Stefan-Voda, Limbile sa salte, Ce sara-i d'aiasta sara, Sus la 'naltul cerului,La toata casa-i lumina si Colind popular ardelenesc. De asemenea, in stilul sau inconfundabil, pr. Stefan Morariu va interpreta la mijlocul fiecarei parti mai multe poezii cu caracter specific sarbatorii Craciunuluisi anotimpului de iarna, din creatia poetilor Costache Ioanid, Radu Gyr, Ana Blandiana, George Toparceanu, Ion Minulescu, Octavian Goga si Grigore Alexandrescu.
Tin sa va marturisesc ca eu insumi si tot cei in numele carora vorbesc am simtit o deosebita bucurie la repetitiile pentru acest concert. "Craciunul este perioada din an in care iti este dor de casa , chiar daca esti acasa" spunea un prozator american. Cantand aceste minunate colinde am adus in jurul nostru sentimentul atat de dorit de ACASA, si cred ca stiti cu totii la ce ma refer. Bucuria cantarii colindelor este unica, dar cu nimic mai prejos este ascultarea lor. De aceea va invitam, in masura in care cunosteti muzica si textul colindelor pe care le vom interpreta, sa cantati alaturi de noi. Si va dorim din tot sufletul ca in jurul dumneavoastra sa fie acasa, acel loc in care traditiile inca se mai pastreaza, in care copiii mai merg cu colindul, in care fulgii de zapada sunt mai mari si focul din soba arde mai frumos, locul in care Dumnezeu vine sa se nasca in ieslea saraca de la sat si sa cineze cu saracii. Va multumim.

Tudor Dragomir - Corul Bizantin din Toronto, dirijat de parintele Antonel Dumitru





Tudor Dragomir     12/25/2016


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian