Ion Vinea - Opere, vol. X. Publicistica (1935-1940)
Editie critică, note si comentarii de
ELENA ZAHARIA-FILIPAS si MAGDALENA RĂDUTĂ
Editura Muzeul National al Literaturii Române, colectia Scriitori români, Bucuresti, 2016
Apărută sub egida Academiei Române si a Fundatiei Nationale pentru Stiintă si Artă, această lucrare stiintifică în mai multe volume, apărute de-a lungul anilor, la initiativa doamnei prof.univ.dr. Elena Zaharia-Filipas, cu colaborarea doamnei Magdalena Rădută, de asemenea cadru didactic universitar, fixează repere ale vietii si activitătii complexe, de scriitor si gazetar, care îl asază pe Ion Vinea la un binemeritat loc de important cărturar al perioadei interbelice.
Autoarele acestui op precizează, într-o „Notă asupra volumului X”, că aici se continuă editarea publicisticii, alegerea intervalului 1935-1940 fiind conventională, din motive editoriale, iar acesta este al saptelea volum de publicistică.
Ion Vinea a editat publicatia „Facla”, ziar politic, social si cultural de stânga, preluat de la N.D.Cocea în anul 1930, asupra căruia se concentrează, până la suspendarea ziarului, în anul 1940, când se încheie si o etapă din activitatea publicistică a scriitorului. Un singur articol a semnat autorul, în publicatia „Reporter”, în anul 1937, iar câteva articole, semnate Facla sau Fcl, inclusiv nesemnate, în care se recunoaste stilul său, au fost cuprinse în această culegere de articole de presă.
Articolele publicate sunt, cele mai multe, cu caracter politic, într-o perioadă premergătoare si prevestitoare a celui de al doilea război mondial, fie că se referă la politica internă, fie la politica externă, putine articole având caracter cultural, literar si artistic: câteva cronici dramatice sau plastice.
Autoarele mentionează faptul că nu au inclus aici texte literare, reluate de Ion Vinea din anii anteriori, precum proza poetică „Dintr-al saptelea cer”, initial „Jocuri si jucării”, (publicată în volumul VIII de „Opere”), proza satirică „Corabia cu guzgani (Manuscris găsit într-un clondir)” (publicată în volumul VII), poemul „Adam” si proza „Cariera lui Vidran”.
O precizare care este cu consecventă făcută cu fiecare volum este aceea referitoare la respectarea grafiei lui Ion Vinea si la modul cum sunt tratate unele omisiuni din texte.Astfel, au fost păstrate formele morfologice si fonetice, grafia si punctuatia care exprimă realitatea lingvistică a vremii: deosibi, pântecile, rezolvi, spatiuri, tandretă, cari, adecuat, anahronism, avantgardă, biurocratic, bohem, falsifica, histeric, massă, match, sampion s.a., iar grafia prescurtărilor d. si dlui a a fost unificată.
Sunt înregistrate pseudonimele si initialele cu care a semnat Ion Vinea: I.V., Doctorul Caligari, Dr.C., B.Iova, I.Iova etc.
Notele si comentariile de la sfârsitul volumului sunt de primă importantă pentru întelegerea rolului scriitorului ca om de presă. Astfel, aflăm că gazetarul urmăreste cu atentie evolutia situatiei din tară si din Europa, scriind si în pagina de informatii culturale. La sfârsitul fiecărui an, la bilantul situatiei generale, Ion Vinea se arată pesimist, chiar dacă nu întelege în totalitate miscările marilor puteri, speră, în mod exagerat de optimist, cu naivitate, într-o atitudine similară, de colaborare, a vecinilor de peste Nistru si are mare încredere în domnia regelui Carol al II-lea . Panait Istrati este privit cu simpatie, însă, după ce acesta îsi schimbă, în urma unei vizite în URSS, atitudinea fată de tara care-i înselase sperantele, publicând cartea „Vers l,autre flamme”, un articol al lui Vinea se referă, pornind de la inteligentul si talentatul Camil Petrescu, la discrepanta dintre intelect si caracter . Îi găseste iesirea, fără a-l acuza transant, asa cum face Henri Barbusse ulterior, în ziarul „Le Monde”.
Este interesant de stiut, asa cum notele ne spun, că, la fel ca Mihail Ralea, Demostene Botez si Victor Eftimiu, scriitorul a candidat si a fost ales deputat pe listele tărănistilor, în anul 1928.
Trei articole se refreă la „afacerea Skoda”, un scandal de coruptie privind cumpărartea de armament, în care sunt implicati fruntasi tărănisti si liberali. Adversar al camarilei lui Carol al II-lea, fruntasul tărănist Iuliu Maniu respinge cu tărie acuzatiile, cu argumente si documente dezincriminante.
Atitudinea hotărâtă a scriitorului si gazetarului împotriva coruptiei din ramuri diferite ale economiei si justitiei i-a adus multe necazuri, amenintări si chiar agresiuni. Dezvăluirile ziarului deranjau în mod evident grupurile vizate, oricare ar fi fost orientarea publicatiei.
Apropierea începerii războiului, care se simtea în Europa, nu îl face pe Ion Vinea să prevadă ce va urma, el rămânând un idealist care notează întâlnirile si cuvântările, uneori criptate, al sefilor de stat care se înarmau, de exemplu Hitler si Mussolini. Gazetarul continuă să creadă în niste aliante care să salveze România de dezastru, continuă să spere că semnele evidente ale agresiunii sunt doar simple aparente. Nici pactul de neagresiune ruso-german din anul 1939, cu consecinte tragice inclusiv pentru tara noastră, nu îl alarmează, ci deapănă, cronologic, istoria relatiilor germano-ruso-franceze, fără a contura un orizont de asteptare.
Dintre personalitătile românesti, sunt prezentate în articole speciale Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu, Nicolae Titulescu, regele Carol al II-lea, Ionel Brătianu, Armand Călinescu, artistii plastici Marcel Iancu si Milita Petrascu.
Cu prilejul difuzării unui mars al Renasterii, pe muzica lui Sabin Drăgoi, compozitor de imn si în perioada comunistă, IonVinea face o interesantă trecere în revistă a imnurilor românesti, Imnul regal, „Pe-al nostru steag”, „Desteaptă-te române”, „La arme” si un mars considerat nesemnificativ, compus de Victor Eftimiu, pentru a conchide că un cântec reprezentativ, însufletitor, valoros, e greu să fie compus într-o perioadă scurtă de timp. Pe scurt, noul imn nu este unul reusit.
Parcurgerea articolelor scrise de Ion Vinea în perioada 1935-1940 reliefează un gazetar activ, informat la nivel geografic si cronologic, sustinător al ideilor de dreptate socială, de transformare a societătii si de progres pentru natiunea română.
Lucrarea aduce noi date despre activitatea publicistică a lui Ion Vinea, într-o perioadă a României mari când lucrurile erau tulburi, neasezate, atât în tară, cât si în afara ei, în preajma începerii unei mari conflagratii mondiale, care va aduce schimbări esentiale.
|
Corneliu Vasile 11/14/2016 |
Contact: |
|
|
