Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiv� 2024
Articole Arhiv� 2023
Articole Arhiv� 2022
Articole Arhiv� 2021
Articole Arhiv� 2020
Articole Arhiv� 2019
Articole Arhiv� 2018
Articole Arhiv� 2017
Articole Arhiv� 2016
Articole Arhiv� 2015
Articole Arhiv� 2014
Articole Arhiv� 2013
Articole Arhiv� 2012
Articole Arhiv� 2011
Articole Arhiv� 2010
Articole Arhiv� 2009
Articole Arhiv� 2008
Articole Arhiv� 2007
Articole Arhiv� 2006
Articole Arhiv� 2005
Articole Arhiv� 2004
Articole Arhiv� 2003
Articole Arhiv� 2002


Romanii din America 2*


Atitudinea imigrantului roman fata de noul mediu a variat adesea. Unii au simtit nevoia integrarii rapide a lor si a copiilor mimand cat mai atent elemente din cultura americana de suprafata apoi asimilandu-le antrenand astfel mutatii in cultura de adancime primara. Altii au constientizat, indeosebi prin comparatie cu noul mediu, trasaturile care ii deosebesc de celellalte grupuri etnice, dincolo de limba, istorie cultura si educatie ajungand sa-si defineasca propria cultura nationala de adancime la care au adaugat manifestari apartananad celei de suprafata.
Seria de interviuri realizate de Anca Hartular pune in evidenta relatia dintre cultura de suprafata si cea de adancime in evolutia limbii.

MT nascuta in S.U.A. in 1917 intr-o familie de ardeleni din Mures vorbeste romaneste si pastreaza elemente de traditie culinara roamneasca.

R: Fetele dvs. vorbesc romaneste ?
MT: Le rup, le macina! Sa vezi ce le face! Cand vorbeste pravaleste, stii, sa vorbeasca. Da mai pune s-o tara anglezeste, o tar’ de romaneste de intelege cine ce-o vrea. Cand o fost micute noi numa’ romaneste am vorbit cu ele. Zaceam “tu dechide usa”. Apoi coplilele se uitau la mine si le zaceam anglazeste. Si ele intelegeau. Nu mai ca nu pot sa vorbeasca indarapt bine…
R:Ce gatiti ?
MT: Fac galuste sau sarmale asa ca acasa.

MS nascuta in 1916 in S.U.A. isi aminteste de scoala duminicala de pe langa biserica romana.

R: Unde ati invatat romaneste?
MS. P-aice, de la parinti. Si am avut scoala romaneasca in a doua saptamana in luna iunie. Mergeam la scoala romaneasca cinci zale pe saptamana, de la opt la patru si invatam. Am avut doao profesoaei si profesoari. Cam vro sapte ani am mars. Si-am invatat romaneste sa scriu, sa citesc si sa vorbesc. Si acum-m vine bine fiinca eu lucru ca secretara intr- fabrica de otel si acolo lucra alti romani care nu stiu romaneste. Cand is accidente si sunt loviti romani eu trebuie sa translez p[entru dansii si imi vine limba foarte folositoare.
GL dintr-o familie din Ocna Sibiului nascuta in 1940 in S.U.A. are si ea amintiri despre scoala romaneasca de duminica.

GL: Unance (once –nr) pe saptamana dupa ce am gatat scoala ameircana de vineri dupa amiaz, intre trii si cinci, am fost la scoala romaneasca sub biserica. Am avut biserica, si am avut si hall la biserica.
Parintele se numea Truta, acum e trecut la cele eterne, da tiu minte ca ma invata sa cetesc orisice. Si pot sa citesc orice ii scris cu “ce” sau “ci” sau “che” sau “chi”.

HD din Sibiu isi aminteste despre obiceiurile de nunta din comunitatea romaneasca.

HD: Nunta ii ziceam odata da’ vezi ca dupa aceea a devenit ospat. Joaca un timp si petrec; apoi ie masa si pe urma se strang bani pentru tineri. Nu te duci numa asa cu mana goala a petreci. Altii aduc cadouri. Da aicea face ca un fel de ball. Si pe urma la o luna doua e nunta daca nu se strica treaba. Si se capata multe cadouri. Depande de cati prieteni si neamuri are fiecare. Unii aduc numaic adouri. Da’ sunt scumpe. Asa cu bani se da cate zece ori douazeci de dolari. Cadourile sunt cu lucruri de casa.
Apoi dupa ce se termina nunta cineva apropietat tine spichi (speech –nr) despre miri. Apoi se fura mireasa si p’orma se rascumpara.
(autoarea a pastrat textul initial)

Grupaj realizat de Luiza Mureseanu

Texte culeste de Anca Hartular (1996) Mergem la America, Ed. Fundatiei Culturale, Bucuresti







Luiza Mureseanu    10/18/2002


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian