Drumurile vietii
Ne rostogolim pe drumurile vietii
într-un labirint cu adierea timpului,
tinând freamătul din lumina faptelor
fără viitor adus din tainele trecutului.
Uităm gândurile celor ce s-au jertfit
ca să lase pe brazdele adânci împliniri
ferind zilele de plânsul durerilor
pentru cei ce vin cu sperante-n trăiri.
Avem inundate nedeslusite bolti
si ne visăm buimaci zeii pământului
fără să dorim înfrumusetarea istoriei
lăsând testament bucuria răsăritului.
Pictez un portret pe drumuri limpezite,
dar nu doresc ecourile să le strig,
ca să nu avem o provocatoare uimire
pentru istorie într-un anotimp cu frig.
Dorinte
Ne-am găsit în troienele vietii
cu miezul suspinelor adunate
din vârtejul trăirii unui destin
a inimilor prinse în scântei
imprevizibil de sărace.
Am dorit comorile limpezite,
căutând seninul într-un altar,
dar norii si ploaia erau peste noi
cu asteptarea fructului iubirii.
Lasă-mi în ochii tăi oglinda mea,
când soaptele noastre sunt un ecou
cu freamătul chemărilor dorite
în diminetile ascunse în flori
cu miresmele aduse în tăcere
pentru adierea surâsului tău
ascunsă-n taina îmbrătisării mele.
Lumina pământului
Aruncăm în infinit de ceată
un desert de ascunse rătăciri
plutind pe tainele neîntelese
doar între căutări si amăgiri.
Fântânile adânci din pământ
tin ascunsă o apă preacurată
si nasc rădăcinile în comori
cu mireasmă de floare neuitată.
Un dor cu singurătate în zbor
ne poartă pe-o rază diafană
a petalelor fără muguri
aduse de-o fată morgană.
Să nu lăsăm taina rădăcinii
si mugurii copilăriei cu rouă
pentru setea de viată orfană.
Pământul vrea o lumină nouă.
|
Constantin Rusu 10/6/2015 |
Contact: |
|
|
