Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Ana Barbu - Suflet luptat de cruzimile bolii

Cum mai jefuieste toamna, pădurea! Trece prin copacii ei, îi înfrigurează, îi prădează, îi scutură, îi lasă goi si singuri, nu mai rămâne nimic în urmă!
Întocmai trece prin oameni viata! Pe unii îi urcă la extaze, îi sărută cu liliac de noroc, si-i umple cu bogătie omenească, pe altii îi izbeste de pământ, le iroseste floarea norocului, îi dezolează, îi moare, îi uită, îi duce-n neant nefericiti, ca si cum n-ar fi fost niciodată!
Viata si moartea sunt sore, nu contraziceri, dar când ultima îi ia locul primei, pretimpuriu si dramatic, sunt dusmance. Ziua în care pierdem pe cineva drag e punctul terminus al unui drum între o inimă si altă inimă, este totodată conciziunea tuturor întrebărilor din lume într-una singură: unde este omul drag când nu mai este nicăieri?! Dacă l-am găsi si-n jar, l-am scoate cu mâna, dac-ar fi în pământ, am săpa si l-am lua cu sânul, de-ar zbura în cer am lungi privirea si-am coborî-o cu ochii plânsi, pentru că pe toate le făptuieste omul, numai ceea ce moartea devastează nu mai poate învia.
Frumoasă ca un bujor sălbatic pe o câmpie cu cimbrisor, caldă si omenoasă ca o mosiereasă basarabeană bună, cu glas de liră sfintită cu umbra săruturilor nesărutate, tinute pentru când n-au să mai aibă gură, cântăreata de muzică populară, romantă, de estradă, Ana Barbu, s-a stins, cu flori de lăcrimioare si nenoroc în soartă.
Cânta ca pasărea raiului rănită de avatarurile lumii, îi zbura vulturul dorului pe elitre de glas, îi cânta sufletul luptat de cruzimile bolii… Se zbătea eroic în bratele sugrumătoare ale unei suferinte corporale ce-o măcina cu fărâma si nu se vedea: ea cânta, surâdea, iubea, spera si iar cânta… poate nu stia, poate stia că seara lebedei coboară mai grăbit pentru ea!
Doamne, cât de frumos a cântat în duet cu Fuego! Doamne, cât a iubit-o Fuego si cum suferă artistul azi, mirat, lovit de trăsnetul vestii de moarte! Îi era frate de cântec, ăi era iubit de scenă, de har, de soartă artistică, Anei Barbu! Fuego a fost primul vestitor cu solie zguduitoare, pe toate căile de comunicare: „Prieteni, cu tristete vă anunt că a mai plecat o prietenă! Sunt socat de veste si poate că n-am timp să-mi dau seama cu exactitate ce om frumos si cald a fost Ana Barbu!

Era una dintre cele mai iubite si apreciate voci din Basarabia si am fost onorat atunci când, în 2012, pe scena Palatului National „Nicolae Sulac”, am cântat în duet piesa „Eu nu te-ntreb”. Uneori, n-avem timp să ne spunem tot, să ne oferim în dar vorbe ce mai apoi vor servi drept scut al prieteniei noastre. Ana Barbu a fost o colegă de exceptie si a trasat oarecum o legătură caldă între noi, fiind alături în mai multe circumstante artistice în care am văzut că e un spirit de exceptie.
Pentru Basarabia, rafinamentul, bunul gust si feminitatea au purtat si vor purta numele „Ana Barbu”. Fiica sa, pe care am avut-o aseară în emisiune, si căreia i-am acordat, si pentru mama, un trofeu de excelentă, cunoscuta Natalia Barbu, îi va duce mai departe frumusetea, determinarea si talentul. Ana Barbu a simtit că muzica-i menirea ei pe acest pământ, dăruind publicului său din candoarea, eleganta si nobletea ce au definit-o. Avea numai 55 de ani si atâta lumină în fată ...

Ana, mergi împăcată cu lumea de cântec ce ai construit-o. Scenele si oamenii îti vor simti lipsa, iar muzica ta va urma parcursul firesc către eternitate. Drum bun, rară floare de liliac, Ana Barbu!”.
Cuvântul s-a oprit, nu mai poate fi rostit decât cu silabe si cu noduri, pe când lacrimile se revarsă peste digul ochilor tristei mame, tristelor fiice, zdrobitei familii a sa de acasă, ce-o va astepta zadarnic să se întoarcă din zarea coborâtă dedesubtul pământului de unde numai Ana nu va mai veni niciodată, pe când zarea, în fiecare dimineată, la celălalt punct cardinal.

Zi sumbră (18, mai, 2015), venită ciclic din timp, pe când Ana iesea din timp, definitiv si trist! În miezul acestei zile, Fuego ne-a adus aminte că moartea nu vine din ecou mitologic, e reală, cum suntem, e de crezut, cum credem în noi, e de răbdat si de nerăbdat, pentru că suntem clăditi să răbdăm moartea celorlalti, iar pe a noastră să o rabde altcineva.
Moartea artistei Ana Barbu trebuia să mai astepte! A venit prea devreme si ne-a dovedit că revine întocmai atunci când răzbim, uitând-o! Ana Barbu ne-a părăsit, părăsită fiind la rându-i de propria viată, epuizată cu repeziciunea fulgerului… Fără preget si-a dat neantului zilele, secundă cu secundă, si a zidit, ca să lase în urma ei, cântece pentru cei rămasi!


(aurel.vzgheran@yahoo.com)







Aurel V. Zgheran    5/18/2015


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian