Bucuria golului !
În viată am avut parte de multe, dar pe stadionul Dinamo, nu credeam să ajung vreodată. Numai când mă gândesc la cum s-a născut echipa, ca si surata ei Steaua, la câte mânării tovărăsesti au făcut generalii ei, apoi patronii-samsari postdecembristi, falsificând decenii întregi campionatul primei diviziei a tării, am o stare de disconfort. Moral si patriotic.
Echipa de suflet, Rapid, si-a trăit din plin umilinta. Se ajunsese la paroxism cu romanticul patron-chelner propulsat VIP. De cine ? Mister !
Am devenit fan Rapid prin anii '50. Pe strada cu nume celebru, Ion Roată, din Bârlad locuiau si trei familii de ceferisti. Influenta lor a fost determinantăîn a-mi alege echipa din divizia A.
În Bârlad, alt sport a fost si este la putere. Rugby-ul.
Prin liceu chiar am cochetat cu jocul bărbătesc si, totodată elegant, sub bagheta marelui jucător de natională, Crisan. Si don Juan al târgului.
Eram o gască de copii, Vili, Toli, Gică, Viorel, Tache ..., uniti, ca orice gască.În bune si în rele. Ar fi fost invidios chiar si celălalt Ion. Din Humulesti. Poznele noastre fiind mai rafinate. Deh, ca la oras ! Numai domn Tască, săracul, stie de câte ori i-am vandalizat frumoasa livadă ! Oricum, erau fructe pentru toti, de mai vindea, bietul om si la piată. Sau atacul, de toamnă, la viile din Crâng. Învătam repede la antrenamentele nocturne, de neuitat, cu soldatii din multele regimente, românesti si sovietice. Luptele din filmele timpului fiind reconstituite, în amănunt, în râul-râpă din spatele grădinii bunicii ...
Sâmbătă, 13 iulie a.c., F.C. Rapid a fost nevoită să sustină meciul hotărâtor pentru continuarea în prima ligă, cu teamul Concordia ! Chiajna. Una dintre echipele comunale ce au infestat campionatul în ultimii ani. Si asta a contribuit la practicarea, în ultimul deceniu a unui fotbal de maidan, pe stadioane de maidan, cu valize doldora, arbitraje măsluite ... în loc să facem un campionat de criză de 10-12 echipe.
Am strâns din dinti, mi-am luat de leul de biserică seminte si am purces spre stadionul din groapă. Un stadion schilod, încremenit în comunism. Patronii, civili sau generali, nu au stiut decât să mulgăclubul si să-l lase în paragină.
La amenajarea stadionului, Jiji de la Jilava conduce detasat. Ca si la mânării.
Nu mai erau bilete ! Nu era să rămân pe afară tocmai acum !
Paranormalul îmi ridică mânutele sus si trec prin trei filtre. Oamenii de ordine si control sever îsi fac meseria. Pipăie suplimentar, mai ales pe fetele doritoare de spectacol fotbalisic. Nu am înteles de ce m-au pipăit de două ori !?!
Cu sigurantă, spre a se convinge că nu am asupra mea niciun obiect contondent, desi eram în pantaloni scurti !
Galeria era, deja, în faza finală de încălzire. Steaguri, doba mare, dobe mici, bannere, petarde, fumigene ... si strigături. Care de care mai colorate. Ca la meci, desi, unii am fi vrut să fie ca la operă. Cred că aici mai avem de lucrat.
Ar fi necesară implicarea, pe bune, a unor profesori de muzică, inclusiv de la conservator, care să-i învete pe fani cum să se manifeste cântând.
Altfel, nu-mi explic cum reusesc cei din Occident să dea adevărate spectacole sonore. La coregrafie si umor suntem cei mai buni !
Câtiva aveau ce aveau cu mamele jucătorilor adversari si mortii lor, fetele lor exprimând multă inteligentă ! Per ansamblu, atmosferă de mare meci !
Care pe care !
Celebrul arbitru, cu înclinatii dovedit steliste, fluieră tot si ne trezim condusi cu un gol. E drept că si jocul lăsa mult de dorit.
Ambele echipe s-au pregătit, tot timpul, pentru liga a doua.
De unde să stie ce sansă le oferă Mitică de la ligă ?
Cine nu cunoaste galeria rapidistă,ar spune că s-a lăsat linistea.
Aici e deosebirea fată de echipele stindard ale coruptiei în fotbalul românesc. S-a declasat o isterie generală cu săgeti otrăvite asupra gazdelor meciului, stelistilor, Mitică, la brutărie ! Hotii !Mafie !
Sandu, tartorul federatiei, este trimis spre alte orizonturi ...
Un pompier se chinuie să stingă, într-o găleată, o fumigenă ce nu se lăsa înecată,trei fete tipau ca din gură de sarpe, un tânăr dolofan, 50 de kg pe un picior, ca mai toti tinerii zilelor noastre, transpirat vroia să intre pe teren ... Decibelii erau la maximum. Pe fondul ăsta, au loc ratări incredibile, fanii cei mari, din ceruri, nehotărându-se cui sălase mingea să rupă plasa !
Doamne si vine golul ! Cartierul a luat foc. Smurdul a tresărit din toate încheieturile. Arafat era pe pozitie pregătit cu de toate.
Tulumbele pompierilor s-au ridicat amenintător ! Bodygarzii si-au supt burtile, intrând în dispozitiv pentru lupta corp la corp ... trupele speciale din spatele tribunelor jubilau, dubele erau cu motorul pornit. Nu a fost cazul.
Abia în prelungiri, după golul salvator, au loc lupte. Amicale. În teren. Se împart, cu generozitate cartonase rosii si meciul ia sfârsit. Fiesta începe !
Noul patron are de ce să fie fericit. Pe stadion se cântă la unison slagărul verii Bagă banu
Mare adevăr ! Dacă vrem să avem echipă, trebuie antrenor nou si câteva achizitii grele. Mai sunt si vechi jucători potenti.
Coman, hai acasă !
Entuziasmsi exuberantă, asigurăm noi, fanii.
Suntem peste tot acasă ! Hai, Rapiduuuuuuuuuuuuuuuuuuu !
P.S. Nu uita ! Luni, 29 iulie, seara, vino la aniversare în Piata Universitătii !
|
Sergiu Găbureac 7/14/2013 |
Contact: |
|
|
