Contabilitatea căsătoriei
Innsotirea unui bărbat si a unei femei, în călătoria în doi care se numeste căsătorie, nu e o treabă usoară. in acceptia comună, la baza acestei aventuri în doi, stă dragostea unuia fată de celălalt, care poate fi la prima, la doua sau la a nu stiu câta vedere.
Iubirea este cea mai importantă " zestre" pentru că legea iubirii , legea lui Hristos ,spune asa:
" 1. De as grăi în limbile oamenilor si ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare si chimval răsunător.
2. Si de as avea darul proorociei si tainele toate le-as cunoaste si orice stiintă, si de as avea atâta credintă încât să mut si muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
3. Si de as împărti toată avutia mea si de as da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste.
4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se laudă, nu se trufeste.
5. Dragostea nu se poartă cu necuviintă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeste răul. 6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieste, toate le rabdă.
8. Dragostea nu cade niciodată." ( I Corinteni, 13,1-7) " Purtati-vă sarcinile unii altora si asa veti împlini legea lui Hristos." (Galateni, 6,2)
Jertfelnicia neîntreruptă a iubirii se trăieste si se verifică într-un mod special pe altarul comuniunii matrimoniale , pentru că aproapele este permanent lângă tine.
Când căsătoria are la bază zestrea ( cupluri care se selectază si se " îndrăgostesc" după standardul material , căsătorii aranjate după acelasi principiu în ideea că dragostea vine după etc.) atunci căsătoria devine o comunitate de bunuri. Nu că bunurile n-ar fi necesare în căsătorie. Dimpotrivă. De la cele de strictă necesitate si până la cele mai complexe unelte de muncă si mijloace de productie. Nu arareori, la drumul în doi, se porneste cu o boccea, dar scopul călătoriei nu este acumularea de bunuri pentru că sigur va dispare dragostea si căsătoria va deveni din comuniunea a două suflete o comunitate de bunuri asa cum este reglementată prin dispozitiile art.312 din noul Cod civil. Nu taina cununiei este cea care guvernează căsătoria ci regimul matrimonial! Dar ce este un regim matrimonial? Un ansamblu de reguli care guvernează bunurile sotilor adică repartizarea pasivului patrimonial al fiecăruia dintre soti. Intram în domeniul contabilitătii căsătoriei care reglementeaza statutul bunurilor, contributia sotilor la cheltuielile gospodăriei ( în munca sau în bani), conditiile în care sotii pot încheia acte juridice intre ei sau cu terte persoane etc. Ȋn ceea ce priveste veniturile personale ( salarii, dividende, rente etc.) sotii au libertate de a dispune cum vor, dar cu respectarea prevederilor privind cheltuielile căsătoriei.
Pentru instituirea unei vieti patrimoniale a familiei, art.312 din noul Cod civil oferă si reglementează trei regimuri matrimoniale, respectiv: comunitatea legală, separatia de bunuri sau comunitatea conventională.
Regimul comunitătii legale este regimul comunitătii bunurilor, uzual în majoritatea familiilor, dar toaletat putin in ceea în ceea ce priveste drepturile de dispozitie, administrare si folosintă ale acestora . Dacă prin lege nu se prevede altfel, orice sot poate să încheie orice acte juridice cu celălalt sot sau cu terte persoane. Sotii pot deroga de la regimul comunitătii legale, convenind reguli ale acestei comunităti si atungi regimul devine comunitate conventională.
Cel mai bun, cel mai apreciat regim matrimonial ( după cum îl prezintă specialistii în drept) este regimul separatiei de bunuri, care oferă sotilor maximul de independentă posibil în conditiile unei căsătorii.
Prin urmare, specialistii în drept sugerează, si Codul civil statuează, că o căsătorie este cu atât mai reusita , cu atât mai aproape de ideal, cu cât sotii sunt mai independenti unul de altul! Căsătoria, o societate în scop pur economic, în care asociatii, sotul si sotia, tind spre o cât mai mare independentă unul de celălat si spre o cât mai redusă responsabilitate a unuia fată de celălalt.
Falimentul unei asemenea societăti se rezolvă fără complicatii, printr-un divort civilizat (sic!), având în vedere că minunatul regim al separatiei de bunuri nu mai dă bătaie de cap la separatia bunurilor! Sotii, oricum, erau separati de la bun început. Cuvintele " civilizat", " civilizatie", sub aparenta lor civilitate, acoperă grămezi de mizerie spirituală. Ca un parfum puternic pentru a neutraliza mirosuri insuportabile.
Fără îndoială, se va face publicitate art.312 din noul Cod civil ( nu asa cum nu se face prevederilor din legea iubirii si din Taina Cununiei) si fiecare pereche, încetul cu încetul, va începe să se gândească nu numai la nasi, la numărul de invitati, la biserică, la preoti etc. ci si la ... regimul bunurilor în căsătorie! Si se va insinua printre gânduri si unul drăcesc: dar dacă ajungem la vreun divort, n-ar fi mai bine să... Si , pentru că se tot fac presiuni ca Biserica Ortodoxă să fie în ton cu vremurile ( ba cu botezul, ba cu lingurita folosită la împărtăsanie etc.) , n-ar fi exclus ca , înainte de cununie, preotii să ceară mirelui si miresei... regimul matrimonial încheiat, la care se va face trimitere în timpul ceremoniei. " Se logodeste/se cunună robul lui Dumnezeu... cu roaba lui Dumnezeu... în numele Tatălui, al Fiului si al Sfântului Duh, în conformitate cu regimul matrimonial..." ( se mentioneaza unul din cele trei regimuri). Ȋn final, preotii, corul, întreaga asistentă, vor cânta la unison " Doamne, Dumnezeul nostru, cu mărire si cu cinste încununează-i pe dânsii, conform regimului patrimonial ..., până când primul divort ( civilizat!) îi va despărti!"
Dacă binecuvântează Dumnezeu asemenea căsătorii , dacă apa se va trasnsforma în vin, dacă acesta se va învechi devenind din ce în ce mai bun sau se va oteti repede, rămâne o taină a cununiei si nu o dispozitie a Codului civil.
Nici abaterile de facto de la legea iubirii, pe care le întâlnim în viata de zi cu zi ( si cărora li se face reclamă ca virtuti!) si nici ordonarea lor legală, de jure, nu sunt de inspiratie divină. Legile omenesti sunt tot mai departe de asemenea inspiratie si tot mai potrivnice lui Dumnezeu.
Somerville,MA
|
Nicusor Gliga 4/25/2013 |
Contact: |
|
|
