Ion C. Brătianu
Incontestabil el a fost cel mai valoros om de stat al epocii sale, având o intuitie politcă de mare finete pe care nimeni din generatia sa nu a egalat-o. Mânuia perfect oamenii, cunoscându-le psihologia, pasiunile si orgoliile, fiind un adevărat maestru al manevrelor politice. Rezolva totul cum dorea, fără să supere pe cineva. Din perioada cât a fost prim-ministru (1876-1888) datează un fapt mai putin cunoscut pe care istoria l-a păstrat în culisele ei, unde au acces numai cei interesati si pasionati de inedit. Politimos, presedintele tribunalului din Târgoviste, era un om de mare caracter si verticalitate profesională, fapt pentru care liberalii din localitate vroiau să scape de el, dar toate încercările s-au lovit de refuzul categoric al acestuia. Deoarece alegerile se apropiau iar la Dâmbovita trebuia să fie liniste, organizatia liberală de aici îi solicită sprijinul lui Ion C. Brătianu, mai ales că Politimos era tot liberal. Pentru a nu-l supăra, determinându-l să treacă la adversari, Brătianu s-a gândit la o solutie specifică modului în care el rezolva incidentele care apăreau în viata politică a tării. I-a trimis o telegramă lui Politimos prin care îl invita să vină cu primul tren la Bucuresti, la el acasă, ceea ce s-a si întâmplat. Curios să afle de ce l-a chemat primul-ministru, făcându-i această onoare, de la gară a plecat direct spre domiciliul acestuia. Brătianu si familia sa se aflau la masa de seară când este anuntată sosirea lui Politimos; însă primul-ministru nu ordonă ca acesta să fie poftit, ci personal se duce să-l întâmpine. Îl ia de brat si mai mult cu forta îl aduce în sufragerie, oferindu-i un loc la masă. Politimos era pur si simplu uluit, nu stia ce să creadă. După ce masa a luat sfârsit, Brătianu l-a invitat pe neasteptate în cabinetul său, unde el si-a jucat rolul magistral:
Dragul meu Politimos, te-am chemat ca să-mi faci un mare, un foarte mare serviciu. Te implor să nu mă refuzi.
Nici o problemă, domnule Brătianu, vă rog să spuneti.
Sunt, dragul meu, într-o mare încurcătură din care numai tu mă poti salva. Făgăduieste-mi că nu mă vei refuza.
Sunt la ordinele dumneavoastră, domnule prim-ministru.
Iată despre ce este vorba. Am un post vacant de director general al închisorilor, dar pentru el sunt 10 candidati, si tot atâtea interventii, de aceea nu vreau să numesc pe nici unul din ei. M-am gândit, deci, la tine pentru ca prin numirea ta nu voi nemultumi pe nimeni.
Consternat, Politimos nu stiu ce să zică la început pentru că, într-adevăr, postul oferit era foarte mare, dar revenindu-si rapid, acceptă propunerea lui Brătianu.
Prin aceasta, Brătianu multumea pe toată lumea, în primul rând pe liberalii din Târgoviste care scăpaseră de Politimos, iar pe acesta pentru că primise o functie înaltă în stat. În acelasi timp multumit era si primul-ministru că din nou prin abilitatea si subtilitatea sa politică, rezolvase încă o problemă care putea să creeze mari necazuri în Dâmbovita.
|
Dumitru Botar 1/20/2013 |
Contact: |
|
|
