Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Cugetările sărmanului Dionis

Ah! garafa pântecoasă doar de sfesnic mai e bună!
Si mucoasa lumânare sfârâind săul si-l arde.
Si-n această sărăcie, te inspiră, cântă, barde -
Bani n-am mai văzut de-un secol, vin n-am mai băut de-o lună.

Un regat pentru-o tigară, s-umplu norii de zăpadă
Cu himere!... Dar de unde? Scârtâie de vânt fereasta,
În pod miaună motanii - la curcani vânătă-i creasta
Si cu pasuri melancolici meditând umblă-n ogradă.

Uh! ce frig... îmi văd suflarea, - si căciula cea de oaie
Pe urechi am tras-o zdravăn - iar de coate nici că-mi pasă,
Ca tiganul, care bagă degetul prin rara casă
De năvod - cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie.

Cum nu sunt un soarec, Doamne, - măcar totusi are blană.
Mi-as mânca cărtile mele - nici că mi-ar păsa de ger...
Mi-ar părea superbă, dulce o bucată din Homer,
Un palat, borta-n perete si nevasta - o icoană.

Pe pereti cu colb, pe podul cu lungi pânze de painjen
Roiesc plosnisele rosii, de ti-i drag să te-uiti la ele!
Greu li-i de mindir de paie, si apoi din biata-mi piele
Nici că au ce să mai sugă. - Într-un roi mai de un stânjen

Au iesit la promenadă - ce petrecere gentilă!
Plosnita ceea-i bătrână, cuvios în mers păseste;
Cela-i cavaler... e iute... oare stie frantuzeste?
Cea ce-ncunjură multimea i-o romantică copilă.

Bruh! mi-i frig. - Iată pe mână cum codeste-un negru purec;
Să-mi moi degetul în gură - am să-l prind - ba las', săracul!
Pripăsit la vreo femeie, stiu că ar vedea pe dracul,
Dară eu - ce-mi pasă mie - bietul "ins!" la ce să-l purec?

Si motanul toarce-n sobă de blazat ce-i. - Măi motane,
Vino-ncoa să stăm de vorbă, unice amic si ornic.
De-ar fi-n lume-un sat de mâte, zău! că-n el te-as pune vornic,
Ca să stii si tu odată boieria ce-i, sărmane!

Oare ce gândeste hâtrul de stă ghem si toarce-ntruna?
Ce idei se-nsiră dulce în mâteasca-i fantazie?
Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie,
Rendez-vous i-a dat în sură, ori în pod, în găvăună?

De-ar fi-n lume numai mâte - tot poet as fi? Totuna:
Mieunând în ode nalte, tragic miorlăind - un Garrick,
Ziua tologit în soare, pândind cozile de soaric,
Noaptea-n pod, cerdac si stresini heinizând duios la lună.

Filosof de-as fi - simtirea-mi ar fi vecinic la aman!
În prelegeri populare idealele le apăr
Si junimei generoase, domnisoarele ce scapăr,
Le arăt că lumea vis e - un vis sarbăd - de motan.

Sau ca popă colo-n templul, închinat fiintei, care
După chip s-asemănare a creat mâtescul neam,
As striga: o, motănime! motănime! Vai... Haram
De-al tău suflet, motănime, nepostind postul cel mare.

Ah! Sunt printre voi de-aceia care nu cred tabla legii,
Firea mai presus de fire, mintea mai presus de minte,
Ce destinul motănimei îl desfăsură-nainte!
Ah! atei, nu tem ei iadul s-a lui Duhuri - liliecii?

Anathema sit! - Să-l scuipe oricare motan de treabă,
Nu vedeti ce-ntelepciune e-n făptura voastră chiară?
O, motani fără de suflet! - La zgâriet el v-a dat gheară
Si la tors v-a dat mustete - vreti să-l pipătţi cu laba?

Ii! că în clondir se stinge căpetelul de lumină!
Mosule, mergi de te culcă, nu vezi că s-a-ntunecat?
Să visăm favori si aur, tu-n cotlon si eu în pat.
De-as putea să dorm încaltea. - Somn, a gândului odină,

O, acopere fiinta-mi cu-a ta mută armonie,
Vino somn - ori vino moarte. Pentru mine e totuna:
De-oi petrece-ncă cu mâte si cu pureci si cu luna,
Or de nu - cui ce-i aduce? - Poezie - sărăcie!

1872,





Mihai Eminescu     6/14/2012


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian