Expozitia "Ceas de taină" închinata Sărbătoririi Nasterii Mântuitorului
Anul acesta, 2011, Mos Crăciun ne-a adus din România un dar deosebit nouă, românilor srtămutati în Canada. A poposit in mai multe locuri, dar a ajuns si într-o localitate nu departe de Toronto, în Oshawa, 261 Bloor Street East, la biserica românilor "Sfântul Stefan cel Mare". După Sfânta Slujbă, din tolba sa, cu ajutorul preacucernicului preot Petre Busuioc, a pus pe peretii spatiului destinat actiunilor social-culturale minunatele tablouri ale cunoscutului pictor timisorean Mihai Teodor Olteanu, creatii care fac parte din ciclul "Ceas de taină" si sunt închinate Sărbătoririi Nasterii Mântuitorului. Mosul a fost generos, fiindcă expozitia va rămâne timp de o lună. M-am pregătit si eu cum se cuvine ca să fiu prezentă la vernisaj.
Prima cunostintă cu pictorul a fost, asa cum se întâmplă adeseori în zilele de acum, pe internet. M-am uitat întâi la fotografie si am zis: "sunt multumită, arată a fi om bun care uită de sine." Apoi am citit câteva rânduri în care îsi făcea prezentarea si m-am oprit de câteva ori ca să se aseze mai bine cele citite si am reflectat: "Din rândurile lui transpare inteligenta încărcată de spirit si cultură, care va să zică, pe lângă pictură, i-a stat în apropiere si cartea."
Am citit apoi mai mult si asa am aflat că pictorul Mihai Teodor Olteanu este supranumit si Pictorul Revolutiei de la Timisoara si gândul m-a trimis imediat la faptul că artistul, nu numai că a intuit bine că arta si artistul nu pot fi rupte de complexul vietii sociale, dar s-a implicat cu toată fiinta sa. Revolutia din Timisoara i-a marcat viata si opera. În primele zile ale libertătii Timisoarei, a pictat în fata Catedralei o poartă din icoane, ca un altar sub cerul liber pentru a-i multumi lui Dumnezeu pentru izbânda în lupta lor. si pentru că pictorul trăieste dăruindu-se semenilor săi si prea putin pentru el, multe din tablourile sale au destinatie caritabilă.
Alte informatii au subliniat faptul că pictorul Mihai Tudor Olteanu este cunoscut pe toate continentele, că are lucrări în galerii de artă particulare si de stat, în nenumarate muzee din Europa, USA si Canada, în colectii particulare, precum în colectiile a trei regi, a unui împărat si a unei ducese.
Am făcut următorul pas, cel care mă ducea în fata artei sale. Si, când am văzut primele reproduceri ale tablourilor, mi-a venit să întind mâna pe ecranul coputerului si să mângâi culorile care-mi aduceau în fată strălucirea smaltului de pe vasele de ceramică si am zis cu voce tare: "E un pictor încărcat de emotii profunde, un vitalist, un pictor debordant, pur si simplu dă în clocot, pictor care poate să stăpânească arta si stiinta creatiei. Abia astept să-i văd 'pe viu' tablourile."
Trecând pragul expozitiei, am trecut, de fapt, pragul revelatiei pe care ti-o poate da apropierea de artă. În sală am respirat aerul vocatiei pentru artă. M-am trezit deodată înconjurată de tablouri cu anvergura unui climat cromatic fermecător, debordând din prea plinul inimii creatorului lor si de densitatea continutului ideatic, de adevărate meditatii în cheie lirică. Nu mă săturam privind acel univers al culorilor care se aflau într-un dialog, cu ele însele sau cu privitorul. Parcă auzeam respiratia pictorului la sevalet sau pulsatia vietii transpusă în tablouri. Numai asa îmi explic bucuria neretinută în fata frumusetilor naturii, sub asezarea calmă a culorilor alternând cu o mare frenezie a vietii.
Am remarcat imediat tablourile de inspiratie religioasă. Fervoarea credintei de acum îsi are începuturile din fragedă copilărie, de când mama si bunica îl duceau de mânută la biserică să se roage ca bunul Dumnezeu să-i aducă acasă tatăl sănătos din puscăriile comuniste. Credinta transpare nu numai din tablourile cu teme religioase, ci si din multe alte ipostaze ale vietii. Bisericile, locasuri sacre, formează o temă cu predilectie si prin toate pictorul ne transmite frumosul, armonia, binele si iubirea. Numeroase sunt si tablourile-icoane cu chipul Fecioarei Maria sau cel al Mântuitorului create dincolo de canoanele impuse de biserică, chipuri pe care pictorul le-a încărcat cu încă multe alte daruri. Fecioara Maria e pictată în diferite icoane ca o făptură diafană, gingasă, cu infătisare de fecioară abia iesită din universul copilariei, un chip ce ne aminteste de un boboc de floare cu parfum, culoare si frumusete specifică vârstei adolescentine din care transpare puritatea, inocenta, sinceritatea, devotiunea. Icoanele si tablourile pe teme religioase ne trimit cu gândul la existenta unui univers dincolo de lumea noastră concretă, care se află în adâncul nostru, un univers pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfintenie si de smerenie, un univers care te îndeamnă la contemplare si la rugăciune.
Stând de vorba cu pictorul, i-am deslusit câteva trăsături pe care i le bănuiam. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de om, de adevăr, de dreptate, de frumos, de curătenie si puterea de a lupta pentru aceste valori. Idealul său în artă este acela ca arta să devină expresie a permanentei valorilor umane.
L-am întrebat cum mânuieste paleta multicoloră ca să iradieze frumosul, să transmită mesaje de adâncă vibratie si cu profunde semnificatii si simetrii poetice.
Mi-a raspuns: "Simplu. Nu fac niciun efort. Tot ce pictez este surprins de ochiul interior, ochiul stărilor de spirit. Ce vede acest ochi interior, aceea pun în tablouri." Dacă răspunsul său a venit simplu si firesc, e pentru că picturile sunt o stare de suflet lucrate cu o usurintă uluitoatre, căci tot ce-l înconjoară, poate deveni artă prin penelul său.
S-au spus multe cuvinte de apreciere despre artistul plastic Mihai Tudor Olteanu. Amintesc doar pe cunoscuta scriitoare Doina Uricariu, care într-un remarcabil eseu, publicat în iunie 2011, intitulat: "Pictura ca o scară a raiului" spunea: "Usurinta de a picta a artistului ne poate descumpăni, cineva ar spune că pictează asa de usor si de rapid de parca ar zbura", sau: " Fiecare buchet pictat ne trimite la o stare de spirit, liniste, provocare, admiratie, nostalgie, neliniste, furtună lăuntrică, scenografie, artificiu, inocentă". Admiratia pentru pânzele sale i-au smuls scriitoarei Doinei Uricariu cuvinte de caldă apreciere considerând că sunt: "tablouri luminoase, vitale, cu tuse în cascade, ecouri si vârtejuri, precum Van Gogh"..."pânzele artistului sunt remarcabile prin învălmaseala culorilor clamând ascensiunea, levitatia, cresterea spirituală si paradisul."
Mi-am luat rămas bun de la tablouri si de la creatorul lor cu gând să mai revin si cu satisfactia că pictorul Mihai Teodor Olteanu face parte din rândul pictorilor care merită cinstirea noastră, a celor multi care nu suntem înzestrati cu acest dar. Prin creatiile ce ni le oferă, putem si noi să ne bucurăm de frumusetile create de cei înzestrati cu acest har dumnezeiesc si putem să explorăm propriul nostru labirint de gânduri si trăiri. Creatiile pictorului Mihai Teodor Olteanu sunt o mândrie pentru noi, fiindcă ele contribuie la îmbogătirea patrimoniului nostru cultural pentru a ne feri de pericolul dizolvării identitătii culturii noastre proprii.
|
Elena Buica 12/28/2011 |
Contact: |
|
|
