Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiv� 2024
Articole Arhiv� 2023
Articole Arhiv� 2022
Articole Arhiv� 2021
Articole Arhiv� 2020
Articole Arhiv� 2019
Articole Arhiv� 2018
Articole Arhiv� 2017
Articole Arhiv� 2016
Articole Arhiv� 2015
Articole Arhiv� 2014
Articole Arhiv� 2013
Articole Arhiv� 2012
Articole Arhiv� 2011
Articole Arhiv� 2010
Articole Arhiv� 2009
Articole Arhiv� 2008
Articole Arhiv� 2007
Articole Arhiv� 2006
Articole Arhiv� 2005
Articole Arhiv� 2004
Articole Arhiv� 2003
Articole Arhiv� 2002


Contrapunct : Lucruri, ceasuri…

O vorba din bãtrâni spune cã “nu aduce anul ce aduce ceasul”. Totusi, ceasul care ne-a mai ramãs din 2011 as vrea sã nu ne mai aducã nimic: pentru ca nu mã astept la nimic bun avand in vedere situatia incordata, beligerantã a contemporaneitãtii.
Am avut asa de multe anul acesta, un an istoric de-a binelea as spune, incât orice alta “noutate” n-ar face decat sa adanceasca simtamintele de disconfort si incertitudine care cred ca ne bântuie pe toti. Razboiul din Libia, criza datoriilor suverane din Grecia si Italia care ameninta insasi existenta zonei Euro si a intregii arhitecturi financiare mondiale, iminenta unui conflict armat cu Siria si Iranul, iata auspiciile sub care au batut si bat inca ceasurile lui 2011. Prea-plin fiind de asemenea istorii, de conflicte in care unii de-fiinteaza fiintele care la randu-le de-fiinteaza alte fiinte, de goana sordida dupa ultraindestulare, macar la ceas de decembrie si taifas, sa vorbim de altceva. De lucruri bunaoara…

Sa vorbim asadar mai intai despre lucruri. De lucrurile cele multe care ne inghesuie buzunarele, casele, mintile si sufletele. De lucrurile pe care dorim sa le posedam, uneori nesatui, si pe care le consumam cu repeziciune, ca si cum fericirea si adevarul fiintei noastre ar consta tocmai in implinirea posesiei si consumului. Ei bine, cred eu, lucrurile stau taman pe dos. Cu cat acumulam mai multe lucruri cu atat devenim noi insine bieti subordonati ai lucrurilor, ai unei ordini materiale tiranice. Nu cred ca a existat vreo generatie inaintea noastra care sa se poata lauda cu atata amar de lucruri. Si nu cred ca a existat vreo generatie inaintea noastra care cu atata sarg sa le arunce la gunoi la rastimpuri din ce in ce mai scurte. Excesul acesta se datoreaza in general desemnificarii absolute a lucrurilor, a dezlegarii lucrurilor de om si de lume. Lucrurile ar trebui sa fie indisolubil legate de om, sfintite de om; asa cum omul sfinteste locul, tot asa omul sfinteste si lucrurile.
Cel mai fara de pret lucru pe care-l am in casa este un stergar vechi de la sfarsitul veacului al XIX_lea d.H., transmis din tata-n fiu de-a lungul a patru generatii, cea de-a cincea pregatindu-se de preluare... Am uitat oare ca o haina (un lucru in fond), fie ea si “de firma”, nu are o valoare intrinseca, afara de cea utilitara si estetica?
Ca haina e o valoare numai daca e haina unui profesor, a unui constructor, a unui calusar, a unui om bun, generos, a unei mame, a unui tata, a unui bunic, a unui copil; a unui om ca mine si ca tine? Dezlegata de om, haina si lucrurile nu sunt decat niste biete obiecte impietrite sortite uzurii rapide si pieirii fara urma. Iubitorul exclusiv al lucrurilor nu poate decat sa impartaseaca aceeasi soarta, “lucrurizandu-se”…

Ce-ar fi daca in loc de a ne afunda adanc in lumea lucrurilor, parafrazandu-l pe P. Tutea, in tagma “maimutelor cu haine”, ne-am ocupa mai mult de ceasurile pe care le avem la dispozitie. Nu de ceasurile de marca, ci de ceasurile noastre vii, ca oameni, nu ca posesori de lucruri. De ceasurile petrecute cu copiii, oferindu-le nu lucruri colorate, ci basme adunate de P. Ispirescu, din lumea celor care nu mai cuvanta, dar care au cuvantat inaintea noastra. Ce-ar fi daca, le-am aduce la cunostinta copiiilor ca daca azi-mâine sarbatorim trecerea ceasurilor de la anul 2011 catre 2012, numerotarea anilor de la anul zero, adica de la nasterea Domnului, se datoreaza lui Sf. Dionisie Exiguul, numit de cercetatori “eruditul daco-roman”, (scit) nascut pe meleagurile Dobrogei? Ce-ar fi daca, renuntand a ne mai ingramadi “in jurul negustorilor de iluzii” (E. Cioran), ne-am ingramadi mai des printre ceasurile prietenilor, depanand amintiri sau povesti, glumind, razand? Ce-ar fi daca in loc de a dansa cu lucrurile, am juca mai multe ceasuri hora unitatii noastre spirituale? Daca in loc de a ne imbulzi mai multe ceasuri in a recolta lucruri, ne-am imbulzi a sãdi veºnicii? Ce-ar fi daca macar am incerca?
Lucruri, ceasuri…
Ce-ar fi daca la anul alegem ceasurile?
Craciun Fericit si La Multi Ani!


Toronto/ dec 2011




Cristian Medelean    12/13/2011


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian