CANADA - LUMEA NOUA,
TARA POSIBILITATILOR
Originea denumirii de CANADA este iroquoise, care īnseamna "adunare de cabane", (va amintiti de cīntecul anilor '50 MA CABANE AU CANADA ?!) cuprinzīnd regiunea dintre Québec si Trois-Rivičres. Mii de ani īnainde de J.-C., asiaticii au fost primii sositi īn America de Nord, traversīnd strīmtoarea Behring, pe atunci era doar un istm. Catre anii 2400 īnainte de J.-C., venind din Siberia, au fost INUITII (eschimosii) care au ocupat Arcticul canadian. Ei au devenit primii locuitori, dezvoltīnd mai multe limbi si culturi. Se ocupau cu agricultura - grīu, cartofi si īn special cultura tutunului; tot ei au inventat kayak-ul, canoe si rachetele de mers pe zapada. Īn 1492 Christophe COLOMB debarca īn America pe insula Lucayes, astazi Bahamas, iar īn 1534, marinarul explorator Jacques CARTIER, īn numele regelui Frantei FRANCOIS I, ia īn posesie Canada. Īn al doilea voyage īntreprins, acelas J.Cartier care plecase din Saint Malo, ajunge pe insula denumita Montréal, īndreptīndu-se spre LUMEA NOUA, iar mai tīrziu, īn ritmul descoperirilor, a fost denumita LA NOUVELLE FRANCE, si cuprindea teritoriile explorate de francezi, de la peninsula LABRADOR, pīna la capatul MARILOR LACURIi. Mai tīrziu s-a numit Nouvelle-France, deoarece J.Cartier spunea ca: "Acest pamīnt este paralel cu Franta noastra, separata de singura mare a Occidentului" - (citat din cartea intitulata "Le Canada", autor Jean BRUCHÉSI, 1952).
Īn mai putin de un secol dupa Cartier, un alt francez, socotit cea mai nobila figura din toata istoria coloniala, anume Samuel CHAMPLAIN, fondeaza provincia Québec, iar īn 1608 devine veritabilul īntemeietor al Nouvelle-France. La īnceputul anilor 1600, francezii au īnceput sa se instaleze īn Canada si sa se adapteze la noua clima, precum si la noul fel de viata, mult diferit de cel european, dar indienii i-au ajutat ca si pe alti coloni, sa exploreze aceasta tara imensa. Tot scriitorul citat mai sus J.BRUCHÉSI, spunea ca "CEI CARE SE HOTARASC SA VINA ĪN CANADA, SUNT CEI CARE VOR SA MUNCEASCA, NU CEI CARE SUNT BOGATI SI VOR SA AIBA COMODITATILE DIN FRANTA"... Francezii, dornici sa se integreze, au īnceput sa se adapteze, sa faca comert cu blanuri, de fapt faceau troc, ei aducīnd din Europa matasuri, stofe de līna, broderii, iar de aici, lucrīnd blanurile, pe care le exportau īn toata Europa. Īnvatamīntul religios, foarte puternic īn vestul si sudul Americii de Nord, pe alocuri se mentine si īn zilele noastre, proba ca īn anumite regiuni exista īnca nume franceze de sfinti īn toponimia oraselor, iar sarbatorile religioase īsi fac loc īn mijlocul populatiei francofone a Canadei. Mai tīrziu, sclavii negri americani, au urcat catre nord pentru a-si salva soarta. Īn Vestul Canadei englezii s-au instalat de-a lungul Pacificului, care a devenit mai tīrziu la Colombie Britanique. Aceste legaturi cu Marea Britanie si patrimoniul nostru cultural, de origine britanica, se comemoreaza pe ziua de 24 Mai, ziua aniversarii Reginei Victoria a Angliei, care a fost si va ramīne unul din marii monarhi britanici. Sub domnia reginei Victoria (1819-1901), Canada a cunoscut o mare dezvoltare culturala diversificata, care de altfel se mentine si īn zilele noastre, mai cu seama a cresterii imigrarii popoarelor din lumea īntreaga. A urmat un mare numar de imigranti veniti īn special din China, care au muncit din greu pentru construirea drumului de cale ferata ce parcurge Canada de la Atlantic pīna la Pacific - TRANSCANADIANUL īn anul 1885, gratie caruia restul tarii a devenit mult mai atragatoare īn ochii colonistilor, care veneau īn principal din Statele Unite ca si din nordul si estul Europei. Provinciile din Preerie, au devenit repede una din cele mai bogate regiuni agricole din lume.
Revenind īn timp, īn 1642 se fondeaza Ville-Marie, actualul Montréal, care mai īnainte se numea Hochelaga, datorita unui laic francez, anume Paul-Chomedy de MAISONNEUVE. Au urmat ani grei pentru aceasta populatie francofona, iroquoasii hīrtuind si chiar omorīnd o parte din populatie. A mai intervenit si o epidemie de holera transmisa de irlandezii imigranti, cauzīnd o imensa mortalitate infantila... Īn 1655 dupa multe tratative de ambele parti, iroquosii semneaza cu colonii din Montréal un TRATAT DE PACE temporara. Īn 1658 Marguerite BOURGEOYS sosita din Franta alaturi de Maisonneuve deschide prima scoala īn Québec, care exista si astazi, formīnd Congregatia Notre-Dame. Īn 1663 se creaza CONSILIUL SUVERAN, primul aparat politic īn Nouvelle France care este ridicata la statut de PROVINCIE FRANCEZA. Īn 1665, facīndu-se primul recensamīnt al populatiei, prim-ministru al timpului fiind Jean TALON, constata un rezultat īngrijorator si anume existenta a 3.215 locuitori, respectiv 15 barbati pentru o femeie. Guvernul francez sub regele Louis XIV, trimite īn ajutor (cu gīndul ca populatia sa prospere), " les filles du roi" - care erau fete orfane, crescute si educate pe cheltuiala regelui īn Franta. Sosite īn Nouvelle France, obliga celibatarii sa-si aleaga o sotie, rezultatul fiind ca pīna īn 1673 au sosit 900 de "filles du roi", care au īncurajat casatoria si natalitatea. Concluzia - populatia s-a dublat. (Ca o mica paranteza, din declaratiile membrilor guvernului īn aceste zile, responsabili cu imigratia, au declarat ca īn Québec este o scadere a natalitatii, motiv pentru care emigrarea va fi īn continuare īncurajata)
Fructul colonizarii de catre Franta īn America de Nord īn sec.XVII, este ACADIE, prima colonie franceza īn America stabilita īn 1604 pe pamīntul care este cunoscut astazi sub denumirea de NOUVEAU BRUNSWICK si la NOUVELLE ECOSSE. Acadie se dezvolta si devine definitiv britanica īn 1713 prin Tratatul de la Utrecht. Populatia acadiana continua sa progreseze atingīnd numarul de 15.000, tocmai atunci cīnd englezii decid sa-i expulzeze de pe pamīntul lor īn 1755 - cea mai sumbra perioada din istoria acadiana. Mai mult de 12.000 acadieni sunt deportati catre coloniile engleze si īn Europa (multi īn Normandie) īn timp ce vreo 3.000 reusesc sa scape, ascunzīndu-se īn paduri. Deportatii vor īntreprinde totusi o reīntoarcere lenta, ca urmare a Tratatului de la Paris din 1763. Ei sunt foarte activi īn toate domeniile economice, social si cultural. Īn anul 1994 s-a tinut la Nouveau Brunswick primul Congres Mondial Acadian, reunind mii de acadieni din toate colturile planetei. Astazi acadienii se ridica la cifra de aproximativ un milion, īn lume, ca fiind descendenti acadieni. Īn 1999 Acadie a avut onoarea de a gazdui cel de-al 8-lea Sommet al francofoniei, care s-a desfasurat la Moncton. Acest FORUM INTERNATIONAL, are loc la fiecare 2 ani, si reuneste sefii de stat francofoni, precum si tarile care īnca utilizeaza lb.franceza īn īnvatamīnt sau īn vorbire, din care nu lipseste nici ROMĀNIA. Aceasta este marca de recunoastere pentru un popor care a luptat mai bine de 300 ani pentru pamīntul, drepturile si limba lor iar īn final au reusit si sunt foarte mīndri.
LA RÉVOLUTION TRANQUILLE din anii 1960 aparuta īn Canada, a modificat īn mod negativ comportamentul indivizilor īn general, moravurile si naravurile vechii societati canadiene pīna la acea data semanīnd mult cu cea europeana - īn sens pozitiv - dar iata ca īn acest an 2002, datorita TRAGEDIEI din 11 SEPTEMBRIE 2001 la WTC din NEW YORK, care sper ca va fi o "lectie" pentru cei care au considerat LIBERTATEA, FRATERNITATEA, DREPTURILE, dar NU SI OBLIGATIILE, ca ceva imuabil. Din fericire, atīt Guvernul Canadei, cīt si a cītorva tari din Europa, īncearca (sper din toata inima) SA SE REVINA LA VECHILE VALORI INTERUMANE SI INTERSTATALE.
OMAGIU CELOR DISPARUTI LA N.Y. ĪN 11 SEPTEMBRIE 2001, tragedie pe care am vazut-o īn direct la TV la ora fatidica, crezīnd ca programul a fost schimbat si apare un FILM FANTASTIC - din pacate era REALITATE... Nu-mi venea a crede ca acele imense constructii, pe care le vizitasem prima oara īn anul 1981 s-au putut transforma īn cīteva minute īn tone de fierarie si cenuse, precum si un mormīnt comun pentru nevinovati, ale caror resturi umane sunt convinsa ca mai sunt risipite... Ma bucur ca la ora actuala familiile celor decedati NU SUNT DE ACORD sa se ridice pe locul SINISTRU SI AL DURERII LOR, DATORITA MIILOR DE DISPARUTI - ALTE 3 IMENSITATI ARHITECTURALE PROPUSE DE ARHITECTI ,CARE SUNT DESIGUR INTERESATI MATERIAL, DAR CARE NU GĪNDESC LA DUREREA CELOR RAMASI ĪN VIATA. Aceasta MEGALOMANIE ar trebui sa se modereze īn aceste momente cīnd LUMEA ĪNTREAGA SUFERA SI ESTE ĪNGRIJORATA DE NECUNOSCUT...
Deoarece spatiul nu mi-a permis sa scriu mai mult, am considerat, totusi, ca este necesar ca cetatean al acestei tari sa enunt doar cīteva date mai importante din trecutul zbuciumat al CANADEI, sperīnd ca diaspora romāneasca va fi interesata, īntrucīt traind si muncind īn aceasta LUME NOUA, careia trebuie sa-i fim recunoscatori pentru tot ce ne ofera, dar neuitīnd nici OBLIGATIILE ce le incumba poposirea noastra īntr-o lume diferita de cea din Romānia, lume īn care integrarea depinde numai de la individ la individ. Consider ca nu este suficient numai sa CEREM, CI TREBUIE SA SI OFERIM, spre binele tuturor precum si al nostru personal, īntrucīt CUM NE VOM ASTERNE, ASA VOM DORMI.
|
Venera Dumitrescu - Staia - Montreal 8/24/2002 |
Contact: |
|
|
