Mitropolia Basarabiei dintotdeauna Romaneasca
Dacă ar fi să căutăm un an providential în Istoria Românilor, apoi, fără îndoială acesta este 1918, realizarea României Mari, sub înteleapta domnie a Regelui Ferdinand I.
Începutul l-a făcut Basarabia, străvechi pământ românesc dintre Prut, Nistru, Dunăre si Mare, care s-a unit cu România la 27 martie 1918, deci acum 90 de ani, urmată de Bucovina, la 28 noiembrie 1918, si de Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, la 1 decembrie 1918.
Marile schimbări politice din viata Poporului Român au fost urmate, de-a lungul bi-milenarei, dar zbucumatei sale istorii, si de schimbări în domeniul economic, social si cultural, dintre care unele au privit si Biserica. Amintim pe cele mai importante.
După întemeierea Statului Independent Muntean în 1330 – urmare a marii victorii al lui Basarab I asupra lui Carol Robert la Posada – se înfiintează Mitropolia Tării Românesti în 1359, prin aducerea mitropolitului Iachint de la Vicina, la Curtea de Arges. La fel si pentru Moldova: după întemeierea Statului Independent Moldovean în 1359, sub Bogdan, în 1401, sub Alexandru cel Bun, este recunoscută de către Constantinopol înfiintarea Mitropoliei Moldovei, condusă de Mitropolitul Iosif. Ca semn de independenta, Domnul aduce la Suceava, în 1402, de la Cetatea Albă, mostele Sf. Ioan cel Nou, asezate în biserica Mirăutilor.
Unirea Principatelor Române, realizată sub Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859 a fost urmată de unificarea Bisericilor Ortodoxe din Muntenia si Moldova, anticipată de “Decretul Organic pentru înfiintarea unei autorităti sinodale centrale” din 1864 si urmată de ridicarea mitropolitului Nifon al Tării Românesti, la rang de Mitropolit Primat.
Cucerirea Independentei de stat a României la 10 mai 1877, sub glorioasa domnie a Regelui Carol I, în urma Războiului de Independentă, a fost urmată de Proclamarea Autocefaliei (independentei) Bisericii Ortodoxe Române, fată de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, în 1885.
După Istorica zi de 27 martie 1918, când Sfatul Tării de la Chisinau a proclamat Unirea Basarabiei cu România, pe plan bisericesc, în 1923 s-au înfiintat Episcopiile de Cetatea Albă, condusă de episcopul Nectarie Cotlarciuc, si cea a Hotinului, condusă de episcopul Visarion Puiu, viitorul mitropolit al Bucovinei (Patriarhia Română, Adevărul despre Mitropolia Basarabiei, Bucuresti 1993, p 8).
În 1927 s-a înfiintat Mitropolia Basarabiei formată din Arhiepiscopia Chisinaului si Episcopia de Cetatea Albă – Ismail, mitropolit fiind ales în 1928 Gurie Grosu, care păstorea din 1920 la Chisinau, până în 1936, vasnic luptător pentru unirea cu Tara. I-a urmat mitropolitul Efrem Enăchescu, « locum-tenens » între 1936-1944, apoi mitropolit titular din 1944.
În sfârsit, realizarea României Mari în 1918, a fost urmată de ridicarea B.O.R. la rang de Patriarhie, în 1925, primul patriarh fiind Dr. Miron Cristea.
Deci, de regulă, evenimentele bisericesti au urmat pe cele politice. în cazul Mitropoliei Basarabiei, reactivată si reintegrată canonic în sânul BOR în 1992, asistăm în istoria noastră la un eveniment bisericesc care anticipa – sperăm - unul politic, reunificarea pasnică a Basarabiei cu Patria Mamă.
Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române a functionat pe teritoriul actualei Republici Moldova din 1925 până în 1944, fiind desfiintată după instaurarea regimului sovietic.
Odată cu denuntarea Pactului din 1939 si independenta Tărilor Baltice, ar fi trebuit ca si Basarabia, Bucovina si Tinutul Hertei să revină la România si nu să se creeze un nou stat care astăzi face parte tot din sfera de influentă a Rusiei.
Spre cinstea ei, BOR nu a recunoscut niciodată Pactul Ribbentrop-Molotov, deci Mitropolia Basarabiei, nu a încetat niciodată să existe în constiinta ei. Dovadă este faptul ca nu există nici un act oficial prin care BOR să accepte trecerea Mitripoliei Basarabiei sub autoritatea canonică a Bisericii Ruse. Mai mult, BOR a ajutat enorm Mitropolia Basarabiei prin masive donatii de cărti de cult si sute de burse acordate tinerilor basarabeni în scolile teologice din România.
Dorinta BOR de a reactiva si reintegra canonic Mitripolia Basarabiei a fost adusă la cunostintă oficial Patriarhului Moscovei de către PF Patriarh Teoctist, cu ocazia întâlnirii Capilor Bisericilor Ortodoxe, la Constantinopol la 5 martie 1992. Reactia Moscovei a fost dură: Patriarhul Alexei II a cerut arhiepiscopului Vladimir al Chisinaului să ia măsuri drastice împotriva ierarhilor si preotilor basarabeni animati de sentimente românesti.
Victima cea mai de seama a fost Petru Păduraru de Balti care a fost suspendat canonic.
La 20 august 1992, PS Petru a sosit la Bucuresti pentru consultarea cu membrii Sf. Sinod Permanent al BOR. Reântors la Chisinau, el a început reorganizarea Mitropoliei Basarabiei, cu sprijinul multor personalităti politice si culturale între care Dl. Ion Ungureanu, ministrul cultelor. Astfel PS Petru a constituit Adunarea Eparhială, a numit protoerei si preoti, a sfintit noi biserici, si a întemeiat Asociatia « Sfântul Stefan cel Mare ».
În acelasi timp riposta românofobilor nu s-a lăsat asteptată. La 7 august 1992 circa 150 din 900 de preoti câti are astăzi Basarabia, s-au adunat în Catedrala din Chisinau si au adoptat o “Declaratie de fidelitate” fată de Patriarhia Moscovei.
La 8 septembrie 1992 PS Petru a fost depus iar la 5 octombrie, Mitropolia Basarabiei a primit de la Moscova statutul de Biserică Autonomă. Un sinod tinut la Chisinau în 15 decembrie 1992 condus de noul mitropolit Vladimir a aprobat rămânerea Mitropoliei sub juristictia rusă.
La 20-21 decembrie 1992 Sf. Sinod Permanent al BOR a primit delegatia Mitropoliei Basarabene care a prezentat liste cu semnăturile basarabenilor pentru unirea cu Tara. După slujba din Catedrala Patriarhală, PF. Patriarh Teoctist si-a exprimat bucuria Bisericii Mame pentru reactivarea si reintegrarea canonică a Mitropoliei Basarabiei ca Mitropolie autonomă în cadrul BOR, iar PS Petru de Bălti, a spus : « Va voi sau nu Guvernul nostru să ne înregistreze, noi deja ne-am unit prin credintă, neam si grai ». Profetice cuvinte!
Singurul moment de regret al acestui exceptional eveniment bisericesc, a fost absenta totală a reprezentantilor Guvernului Român.
Reactia Moscovei a fost teribilă. A doua zi 22 decembrie 1992, a avut loc o sedintă specială a Sf. Sinod Rus prin care se “condamnă” actul BOR, PF Teoctist este “chemat la ordine” si – cum era de asteptat -, PS Petru de Bălti, caterisit.
La 24 decembrie, Patriarhul Moscovei a trimis o scrisoare plină de amenintări Patriarhului BOR, cerandu-i să « revină » asupra actului sinodal din 1992. Situatia nu s-a reglementat definitiv nici până astăzi
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a dat câstig de cauză Mitropoliei Basarabiei, în procesul pe care aceasta l-a intentat guvernului Republicii Moldova, la 3 iunie 1998, reclamând violarea unor drepturi si libertăti, ca urmare a refuzului autoritătilor Republicii Moldova de a recunoaste si înregistra oficial Mitropolia Basarabiei, care face parte din Patriarhia Română.
În procesul al cărui verdict a fost dat la 6 dec. 2001, executarea hotărârii CEDO înseamnă totodată inregistrarea oficială a Mitropoliei Basarabiei si încetarea discriminărilor îndreptate împotriva preotilor si credinciosilor ei. (Viata Cultelor, 16 decembrie 2001)
Serviciul de Stat pentru Culte a înregistrat oficial Mitropolia Autonomă a Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române în iulie 2002. Înregistrarea Mitropoliei a fost posibilă datorită modificării Legii Cultelor, efectuată pe data de 12 iulie a.c., în urma recomandărilor Rezolutiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. (« Ziua » din 31 iulie 2002)
Curtea Supremă de Justitie (CSJ) de la Chisinău a anulat, la 2 februarie 2004, hotărârea guvernului Republicii Moldova din septembrie 2001, prin care Mitropolia Moldovei (Patriarhia Rusă) fusese declarată succesoare de drept a Mitropoliei Basarabiei.
Guvernul Republicii Moldova a executat doar partial hotărârea Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din decembrie 2001, prin care Mitropolia Basarabiei a obtinut câstig de cauză.
În perioada 1992-2002, autoritătile de la Chisinău au respins cererea de legalizare a Mitropoliei Basarabiei, înregistrând-o doar ca urmare a deciziei CEDO („Cotidianul” din 3 februarie 2004)
Sf. Sinod al BOR, la 23 octombrie 2007 a hotărât reactivarea Episcopiei de Bălti (fostă a Hotinului) cu sediul în orasul Balti, a Episcopiei Basarabiei de sud (fostă a Cetătii Albe - Ismail) cu sediul în orasul Cantemir si a Episcopiei Ortodoxe a Dubăsarilor si a toată Transnistria (fostă Mitropolia Ortodoxă Română din Trasnistria) cu sediul la Dubăsari, toate apartinând Mitropoliei Basarabiei (Viata Cultelor, 31 octombrie 2007).
Această decizie a fost dur criticată de Mitropolitul Chiril de Smolensk, presedintele Departamentului Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei, la 1 noiembrie 2007. Patriarhia Română a răspuns printr-un comunicat arătând că hotărârea Sf. Sinod va fi transpunsă în practică în consultare cu Patriarhia Moscovei si cu alte Biserici Ortodoxe Surori (Viata Cultelor, 12 noiembrie 2007).
La 22 noiembrie 2007, la mănăstirea Troian din Bulgaria s-a reluat, după opt ani, dialogul oficial între delegatia Patriarhiei Române, condusă de IPS Arhiepiscop Nifon al Târgovistei si cea a Patriarhiei Moscovei, condusă de IPS Mitropolit Onufrie al Cernautiului, pozitiile fiind diametral opuse. (Viata Cultelor, 30 noiembrie 2007)
La 10 ianuarie 2008, IPS Mitropolit Pentru al Basarabiei a trimis autoritătilor Europene o scrisoare în care solicită interventia acestora pentru stoparea abuzurilor la care este supusă această Mitropolie din partea autoritătilor de la Chisinău, întrucât presedintele Voronin ameninta oficial, la sfârsitul lui 2007, scoaterea în afara legii si anularea înregistrării Mitropoliei Basarabiei din 30 iunie 2002. (Viata Cultelor, 16 ianuarie 2008)
Astăzi există, din nefericire, două Mitropolii basarabene cu sediul la Chisinau, una condusă de Mitropolitul Vladimir, sub jurisdictia Patriarhiei Moscovie, si cealaltă condusă de Mitropolitul Petru sub jurisdictia canonică a Patriarhiei Române.
Aceasta din urmă este parte integrantă din Ortodoxia românească, iar BOR nu a facut nimic altceva în 1992 decât să dea curs dorintei liber exprimate de Ierarhii, clerul si credinciosii basarabeni de a reveni la Biserica Mama, preludiu al viitoare Uniri statale.
Pr.Prof. Dr. Cezar Vasiliu / Montreal
|
Pr.Prof. Dr. Cezar Vasiliu 2/19/2008 |
Contact: |
|
|
