Eseuri sotron : Fara nume
Fără nume ca mielul dolly… creierul mic si creierul mare bine splălate în detergentul promotional al lacrimii lumii artificiale.
Umblu bezmeticind si-ncâlcind specii din colectia unui ins primind post mortem premiul generatiei si garantiei papale.
Nu-s nici cel bun nici cel rău… nici darea de seamă din sertarul cu farfuria tixită de lintea fierbinte si drobul de sare.
Fac mars fortat cu pusca descărcând gloante prin iarba fiarelor gestând drum fără frâu si caia în potcovă din plastic. Maiaua reactiei la durere creste ireversibil în gingia ce leagă si desparte egal apele de uscat. milenar.
Si… inima-i liberă ca o sclavă legată de bolovan cu sfoara mătăsii peste locul de salbă. Pe război si-n clipa de pace gura lumii mele rumegă întruna si tace.
Neobosită si neînteleasă tremur ca picătura de ser fortat să intre în inimă prin subtiata-mi cămasă.
Sunt experimentul…subiectul pe care îl resping din inertie profetii. Vine potopul!
Din biblioteci îngerii scot cu fărasul colbul bătut la computer în numele-mi propriu.
Un balon de săpun fără seu trece peste cingătoarea planetei dependentă de detoate.
Privesc prin nervul optic si nu văd cum norii scarmănă gânduri si păsări din fibră se sticlă sparg membrana desertului tehnic.
Stau aripile strânse-n colaj de metal peste irisul sub care rabd mârâind explozia cozonacului vândut în felii la gheretă. Perfect si normal este acest gardian ce doarme morteste în viscolul ciugulindu-i ficatul asa ca o pasăre dedată la coliva săracului.
Ceea ce nu se vede clar din sala asta de bal este aerul în tornadă rupând si cârpind oul de ciocolată topind fusteii pe care urc într-un stol de nevăzute confetii.
Mihaela Cucu/ St. Jhon
|
Mihaela Cucu 2/27/2007 |
Contact: |
|
|
