Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente
Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiva 2025
Articole Arhiva 2024
Articole Arhiva 2023
Articole Arhiva 2022
Articole Arhiva 2021
Articole Arhiva 2020
Articole Arhiva 2019
Articole Arhiva 2018
Articole Arhiva 2017
Articole Arhiva 2016
Articole Arhiva 2015
Articole Arhiva 2014
Articole Arhiva 2013
Articole Arhiva 2012
Articole Arhiva 2011
Articole Arhiva 2010
Articole Arhiva 2009
Articole Arhiva 2008
Articole Arhiva 2007
Articole Arhiva 2006
Articole Arhiva 2005
Articole Arhiva 2004
Articole Arhiva 2003
Articole Arhiva 2002


Corneliu Porumboiu - autorul filmului ' A fost sau nu a fost "


Filmul a participat la Festivalulu Filmului din Toronto din septembrie a.c.
Observatorul a publicat o cronica a filmului si modul cum a fost receptat de presa canadiana.
Ne face placere sa publicam interviul cu talentatul regizor Corneliu Porumboiu.

R .Ai fost sau nu ai fost in Piata Revolutiei pe 22 decembrie? Inainte sau dupa 12:08?

A.P. Nu am fost, aveam 13 ani la Revolutie. Imi amintesc ca in ziua aia am jucat ping-pong, era o zi foarte frumoasa si dup-aia m-am intors acasa, unde ai mei si prieteni de-ai lor de familie erau in fata televizorului. Si ne-am tot uitat la televizor toate zilele alea pina la proces, apoi intreaga nebunie, imaginile neclare si problemele: l-au impuscat, nu l-au impuscat.


La Vaslui, a iesit lumea in piata?

A iesit lumea…imediat dupa.

Deci, dupa 12:08…
De fapt, asa cred. Eu am vazut o emisiune la o televiziune din Vaslui, cu trei personaje cu un profil asemanator celor din filmul meu si exact asta era discutia: inainte sau dupa 12:08. Initial am ris, dupa-aia m-am enervat foarte tare si am inchis televizorul.

De ce ai facut un film despre Revolutie? E un trend acum: filme despre Revolutie si comunism?

Sincer, nu m-am gindit niciodata ca asta poate sa fie un subiect de film. Dupa ce am vazut emisiunea, am inchis televizorul, dar mi-a ramas in cap subiectul. Am inceput sa lucrez la el, din joaca, in timpul rezidentei de la Cannes si uite ce a iesit. Ce m-a interesat si ce m-a obsedat pe mine in toata povestea asta a fost felul in care fiecare personaj avea povestea lui. Am mai facut mici modificari, pentru ca imi aminteam vag emisiunea. Primul telefon din film e real, cu tipa care il face betiv pe profesor, care spune ca a baut in barul de la „Turist” . Mie, ce mi-a placut la subiectul asta a fost felul in care fiecare din personaje isi schimba povestea, isi modifica istoria. Revolutia este totusi cel mai important moment istoric din viata noastra sau a parintilor nostri…Mi-a placut cum percepe fiecare personaj trecutul… pina la urma „A fost sau n-a fost?” e un film despre tranzitie, nu despre Revolutie. Daca te gindesti din punctul lor de vedere, oamenii astia nici macar nu mint, e doar o justificare a existentei lor de dupa.

PUBLICITATE DE 160.000 DE EURO IN FRANTA
Cum percep strainii filmul? Occidentalii, de pilda?
Cred ca umorul prinde foarte bine. Si istoriile astea marginale prind. Pina la urma, peste tot exista relatia marginal-centru. Imi spunea un american la Cannes, „Bai, am filmat intr-un studio de televiziune locala. Exact asa e!” Cred ca, tematizindu-l asa si lucrind pe aceasta relatie, a functionat foarte bine. Si mai cred ca personajele au atras foarte mult. La Copenhaga imi spunea cineva ca astepta sa vada ce se mai intimpla, ca i-au placut atit de mult personajele incit ar fi vrut sa vada povestea lor in continuare. Sint personaje cu care empatizezi, sint foarte umane, normale, au aceleasi probleme pe care le avem toti. Dupa cum spunea si domnul Tudor Caranfil, filmul are acelasi timing, se ride la aceleasi momente cam peste tot unde a fost vazut filmul. Paradoxul e ca e totusi in film e un umor de dialog, si nu ma asteptam sa prinda asa de bine, chiar daca traducerea e ok, mai ales ca accentul e moldovenesc. Si, totusi, functioneaza foarte bine. In Romania am avut reactii foarte bune, cred ca la tineri va prinde foarte bine, la generatia noastra, care vede cam la fel zona de social si politic.

In cite tari va fi vazut filmul?

Va fi difuzat in 16 tari, o sa inceapa in Italia la sfirsitul lui octombrie, in Franta si in Anglia la sfirsitul anului si in America probabil in martie. Ce e imbucurator e ca mai toate contractele cu teritoriile mari au fost stabilite inainte de Camera D’Or de la Cannes. In Franta va fi mediatizat, cei de la Cannes vor baga 160.000 de euro in afisaj publicitar. Paradoxal, filmul nu prea e vindut in tarile din Europa de Est.


Cite premii ai luat, ai contabilizat?

Nu. Pai, sa vedem… doua la Cannes, trei la TIFF, doua acum la Copenhaga, inca unul in Turcia… vreo doua in Italia…

Cit inseamna in bani toate premiile astea?

Pina acum, cam 30.000 de euro. O suma cu care o sa ma reimprumut pe mine pentru alt film. Mi-am bagat banii mei si trebuie totusi sa recuperez ceva. Cu „Calatorie la oras“ am facut mai multi bani decit am bagat. Mi-am acoperit toate costurile. Toata lumea imi spunea ca-s nebun sa-mi bag banii mei in filme, dar pina la urma asa am functionat eu cu filmele de scoala.... Am riscat, dar am stiut ce fac.

Cit a costat filmul asta?
Pina la urma a ajuns la 220.000 de euro.

La Vaslui filmul tau nu poate fi difuzat, nu exista cinematograf.
La Vaslui o sa vedem cum facem, nu am vrut sa fac o proiectie in sala de cultura, care e cit de cit functionala, dar n-am vrut sa-l dau pe tapet…il strici. L-am vazut asa la Calarasi, in conditiile astea, si nu e ok. Prefer sa scot in decembrie DVD-uri si sa-l dau sa-l vada oamenii acasa.


Va fi piratat in felul asta…
Oricum, va fi piratat. Si ma gindesc sa vada cit mai multi oameni filmul, nu doar cei care vin in sala de cinema. „Visul lui Liviu” si „Calatorie la oras“ au fost vazute de foarte multi pe net. Decit sa n-ai spectatori, prefer o solutie ca asta. Astfel, in viitor gusturile pot sa se indrepte spre cinema, oamenii invata ce inseamna sala, accepta filmul ca arta in sine. Scopul filmului e sa fie vazut.

Cum vezi filmul, comedie sau drama?
Tragicomedie, imi place sa spun.

Urmatorul tau proiect?
Am doar cinci pagini de scenariu, deocamdata, abia astept sa ma asez sa-l scriu. E o poveste mai putin sociala, dar nu stiu niciodata unde vreau sa ajung pina nu-l scriu. II





Observator    10/10/2006


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian