Nichifor Crainic - profesor de teologie, poet, eseist, filosof, ziarist, om politic
N 12 aug. 1889, în Bulbucata, jud. Vlasca, decedat la 20/21 aug. 1972, la Mogosoaia lângă Bucuresti.
Studii la Seminarul Central" (1904-1912) si la Facultatea de Teologie din Bucuresti (1912 - 1916), după care a participat la primul razboi mondial, lucrând într-un spital din Iasi (1916-1918);
Studii de specializare la Facultățiile de Teologie catolică si de Filosofie ale Universității din Viena (1920 - 1922),
A lucrat ani în sir la redacția unor ziare, ca Neamul Românesc" al lui Nicolae lorga (1917- 1918 la lași), ,,Dacia"(1918- 1920), ,,Lamura" (1922-1923), Cuvântul" (1922-1926), toate la București: a condus el însuși ziarul Calendarul" (1932-1933) și revista lunară Gândirea (1926-1944), fiind principalul animator și teoretician al curentului gândirist tradiționalist.
Paralel a funcționat ca profesor la catedra de Literatură religioasă modernă a Facultății de Teologie din Chișinău (1927-1932), transferat apoi la catedra de lstoria literaturii bisericești și relgioase moderne de la Facultatea de Teologie din Bucuresti (de la 1dec. 1932), devenită catedra de Ascetică și Mistică (1941 - 1944); suplinitor al catedrei de Apologetică și Dogmatică (I 938 1944),
Angajat și în Viața politică, a fost secretar general în Ministerul Cultelor și Artelor (1926), deputat independent de Vlașca (1927), ministru al Propagandei Naționale, pentru scurt timp (1940 și 1941),
Laureat al Premiului Național pentru poezie (1930), membru al Academiei Române în locul lui Octavian Goga (1940, cu discursul de recepție la 22 maii 1941), demnitate pe care a pierdut-o în timpul regimului comunistș ,,doctor honoris causa" al Universității din Viena (1940), participant la Congrese Internaționale ale scriitorilorȘ Bruxelles (1927), Viena (1929), Arles și Avgnon ( 1930) ș.a.;
Conferințe la Universitățiile le din Sofia (1941), Zagreb (1943), Berlin (1943 și 1944), Viena (1943), Weimar (1943) etc.
Din iarna anului 1944/45 până în mai 1947 a stat ascuns la mănăstirea Sâmbăta de Sus, în casa unor preoti din Munții Apuseni și de pe Târnave;
In iun. 1945 a fost judecat în lipsă si condamnat la închisoare pe viață;
S-a predat autoritățiilor in satul Cerchid-Mures, fiind închis la Văcărești, apoi la Aiud, unde a stat 15 ani, eliberat la 26 apr. 1962, după care a lucrat în redacția ziarului ,,Glasul Patriei" până in 1968.
Opera sa poetică și literară se bazează pe o viziune teologică asupra istoriei și artei românești, poezia lui fiind inspirată din Viața câmpenească și dominate de nota religioasăș revista Gândirea" a lansat sau a încurajat multi poeti și eseisti contemporani (Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Ion Pillat ș.a.);
In Viața politică lansează ideea etnogcației (Puncte Cardinale în haos. Ortodoxie si etnocrație),
Lucrări Teologice:
v Curs de istoria literaturii bisericești și religiose moderne. Editat după note stenografice de Pandele Olteanu și Ion V. Georgescu, București, 1933;
v Curs de teologie mistică, litografiat, București, 1938; Curs de mistică germană, litografiat;
v Curs de Apologetică, litografiatș Curs de Dogmatică, litografiat. Sfințenia - împlinirea umanului (Curs de Teologie mistică, 1935-1936),
v Ediție îngrijită de lerod. Teodosie Paraschiv, Iași, 1993, 224 p.
v Volume de versuri: Șesuri natale, Craiova, 1916; Darurile pîmântului, București, 1920;
v Cântecele patriei. București, 1925; ara de peste veac. București, 1931 (și 1940, 129 p.);
v Șoim peste prăpastie. Versuri inedite create în temnitele Aiudului, București, 1990, 168 p.;
v Poezii alese 1914-1944. În selecția autorului, București, 1990,104 p.
v Eseuri și alte Lucrări: Icoanele vremii (schițe și articole din vremea războiului), București, 1919;
v A doua neatârnare, București, 1926, Sensul tradițiunii, București, 1929;
v Sensul frumosului, București, 1932; Rasă și religie, București, 1935;
v Puncte Cardinale în haos, București, 1936, 320 p.;
v Ortodoxia, concepția noastră de viață, Sibiu, 1937,31 p.;
v Ortodoxie și etnocrație. București, 1938, 312 p.;
v Nostalgia paradisului. București, 1940,416 p. (reed. la Iași în 1994, XXXIV + 334 p.);
v Zile albe-zile negre. Memorii, București, 1991, XXXIII+388p.
Traduceri:
v Din Rabindranath Tagore (Sadhana, 1932),
v Povestiri despre bunul Dumnezeu (din Iimba germană), din Rainer Maria Rilke s.a.
Colaborări la numeroase ziare și reviste din perioada interbelică, coautor la unele manuale pentru învățământul primar;
A îngrijit colecțiile:
v ,,Cartea vremii" (1923 -1930, cu 28 de opere ale unor scriitori români sau traduceri) și -
v ,,Gândirea" (1929-1931, cu 9 opere ale unor scriitori români).
|
Sabin Popescu 8/3/2006 |
Contact: |
|
|
