Cărți, schimb de idei si dialog la Secret Garden Book Club GTA - Toronto
Pentru comunitatea românească din Toronto si împrejurimi calendarul fiecărui sfârșit de săptămână este deosebit de ofertant. Aproape că nu trece weekend fără un bal, un spectacol, o invitație la plimbare sau un eveniment organizat de asociațiile active pe plan cultural.
În ultima duminică a lunii octombrie, câțiva cititori pasionați au ales să participe la întâlnirea lunară a prestigiosului club de carte Secret Garden Book Club GTA, care își propune pe lângă promovarea scriitorilor români, să aducă în prim plan cărți din literatura universală care au avut un impact în lumea literară. În cel un an și ceva de activitate au fost discutate carti de Jose Saramago, Milan Kundera, Mircea Cărtărescu, Ian McEwan sau Fyodor Dostoievski. La cochetul restaurant Secret Garden din Mississauga, care găzduiește de obicei dezbaterile literare au fost uneori invitați scriitori romano-canadieni care și-au prezentat aparițiile editoriale. Printre aceștia menționez pe Carmen Oltean, Claudiu Murgan, Mirela Vladimira Olteanu, Dan Micu; folosesc această oportunitate ca să vă îndemn să le căutați lucrările și să va bucurați de scrierile dumnealor.
La sfâșitul acestui splendid octombrie, reuniunea a avut un caracter special, fiind o sesiune împărțită între două cărți de categorii diferite, una de ficțiune și cealaltă de nonficțiune. Unicitatea sesiunii a fost sporită de o premieră: la Secret Garden Book Club GTA un scriitor din România a intrat în legatură directă cu cititorii. A fost o mare onoare pentru noi să conversăm cu dânsul prin intermediul telefonului.
„Deborah” — o carte care împletește ficțiunea cu adevărul istoric Spicuiesc din cuvântul de început al lui Costin Gagu, și el scriitor și profesor, care a venit cu propunerea de a citi această carte: “L-am descoperit pe Cătălin Mihuleac din întâmplare, o întâmplare fericită, pot să spun acum. M-am oprit asupra lui pentru trei motive. Am apreciat autenticitatea textului, bazată pe o cercetare minuțioasă. Doi, din punct de vedere literar, am descoperit puterea pamfletului ca instrument literar. Faptul că autorul are și un doctorat în filologie, cu o lucrare despre pamflet în literatura română, l-a ajutat cu siguranță. Ne-a oferit o altă abordare a istoriei, una literară, dar bazată pe ironie, o trăsătură care ne caracterizează din plin, pe noi, românii. Să prezinți o tragedie prin umor nu este invenția lui Mihuleac. Dar este singurul în cultura română care poate face asta. Deborah nu este cea mai cunoscută carte a lui Mihuleac. Putem aminti aici ‘America de peste progrom’ sau ‘Strania valiză a domnului Silberstein’. Am ales Deborah, o carte foarte apreciată de unii, foarte criticată de alții, o poveste alertă cu personaje reale pe care se bazează povestea. Îmi aduc aminte că și după câteva săptămâni de la lectură încă mă gândeam la întrebarea fundamentală… este literatura un spațiu ficțional unde putem spune orice? Umorul are menirea de a ameliora relațiile sociale și ne ajută să ne confruntăm mai ușor cu anumite frustrări personale sau momente mai puțin fericite din istoria noastră, cum este cazul acestei cărți.”
Discuțiile din cadrul clubului sunt întotdeauna animate, consistente și presărate cu opinii personale argumentate. Lectura romanului Deborah, care nu este o lectură comodă, a provocat reacții puternice. Limbajul întâlnit în text și temele abordate au stârnit numeroase întrebări și comentarii, care au continuat firesc în dialogul cu autorul. Cătălin ne-a confirmat că s-a documentat temeinic asupra evenimentelor și contextului istoric în care a plasat acțiunea cărții, aducând în atenția cititorilor pagini mai puțin cunoscute ale secolului douăzeci. Subiecte despre care mulți dintre noi nu am învățat la școală, ci doar am auzit, eventual, de la membrii familiei, dar și atunci doar episoade disparate, întotdeauna povestite cu teamă și presărate cu aluzii și interpretări personale, sunt acum aduse în prim plan. Romanul Deborah îmbină ficțiunea cu adevăruri și repere istorice, reconstruind o lume marcată de evenimente dramatice și de importante schimbări politice.
Întâlnirea cu autorul a fost un prilej excelent de a clarifica unele bănuieli legate de conținutul volumului și de a afla mai multe detalii despre activitatea lui literară. Deopotrivă emoționați și încântați de oportunitatea de a-i adresa întrebări, cititorii l-au îndemnat să vorbească despre experiențele, reflecțiile și trăirile care l-au însoțit în timpul scrierii romanului Deborah, publicat în urmă cu șapte ani. Nu mică ne-a fost surpriza când am aflat că a cunoscut-o personal pe cea care care a inspirat personajul principal și că multe din episoadele prezente în carte sunt, într-adevăr bazate pe realitate.
O întâlnire pregătită cu multă grijă În spatele atmosferei plăcute a reuniunilor, fiecare întâlnire presupune o pregătire atentă, începută cu mult înainte de după-amiaza de duminică. Membrii clubului se familiarizează cu autorii și cu volumele propuse, iar discuțiile preliminare se înfiripă deja din spațiul online. Ideile se dezvoltă, opiniile se confruntă, iar întrebările pentru sesiunea propriu-zisă încep să se contureze.
La nivel organizatoric, clubul încurajează pe fiecare să propună o carte pentru lectură și să pregătească o scurtă prezentare pentru sesiunea ce îi va fi dedicată. Programul, care este comunicat dinainte, include și o tombolă, iar la final, cei interesați pot aduce în atenția grupului alte inițiative sau participări personale la evenimente culturale din comunitate. Am fost încântați să aflăm că Sophia Barna este una din cele șase invitate ale seminarului Victorious Welness organizat de grupul “Femei de success” în data de 7 noiembrie si ne-am bucurat să aflăm de cartea lui Dan Pally Alicuță: Ordin de zi pe un secol, care reconstituie o poveste de viață remarcabilă întinsă pe parcursul a aproape o sută de ani; carte ce în curând poate fi achiziționată în format clasic sau digital. Elena Iconaru ne-a informat despre Festivalul de Film European din noiembrie / decembrie care include în program și un film românesc
Astfel, clubul de lectură depășește granițele unei simple întâlniri între iubitorii de cărți, devenind un spațiu al dialogului cultural, al schimbului de idei, al promovării și al implicării în viața comunitară. De la greșeli la lecții de viață
Cea de-a doua carte discutată în această duminică, a fost ”Humans: A Brief History of How We F*cked It All Up”, de Tom Phillips, un volum cu totul diferit ca tematică și abordare. Iată câteva cuvinte din ceea ce ne-a spus despre ea Mihai Lăcătuș, care propus-o: ”Tom Phillips este un jurnalist și umorist din Londra, fost director editorial la BuzzFeed UK. A studiat arheologie, antropologie, istoria și filosofia științei la Cambridge. Cartea are un stil jurnalistic: scurt, ironic, plin de anecdote, cu umor britanic sec. Capitolele pot fi citite și separat, deși au un fir comun: primul capitol explică prejudecățile la care autorul se întoarce în restul cărții. Ideea centrală este aceea că istoria nu este doar povestea geniilor și a deciziilor înțelepte, ci și a greșelilor, a accidentelor și a încrederii excesive. Phillips nu spune că oamenii sunt răi sau proști, ci că sunt imperfecți și greșesc previzibil, mai ales când sunt siguri pe ei. Este o carte care se citește repede, este amuzantă și schimbă felul în care privim deciziile de zi cu zi”. Mihai ne-a dat numerose exemple din textul care abordează teme multiple: de la natură, la diplomație, știință și tehnologie, chiar și prezicerea viitorului. La sfârșit a organizat un concurs de genul ”Cine știe câștigă” Deoarece eu nu o citisem, am ales să nu mă aventurez în a răspunde la întrebările care presupuneau cunoașterea conținutului cărții. Acest lucru nu m-a împiedicat însă să particip la discuțiile provocate de ideile și situațiile prezentate în volumul lui Tom Phillips și aduse în atenția celor de față. Una dintre întrebările rostite atunci s-a transformat într-o adevărată provocare la introspecție: „Ce faci când ‘o dai în bară’ rău de tot?” A urmat o alta, și mai incomodă: „Cum te comporți atunci când știi că mergi pe un drum greșit și totuși, continui?” De aici, despincând firul, polemica a alunecat spre tema greșelilor și a felului în care le interpretăm, ni le asumăm și le transformăm în experiențe din care putem învăța. S-a vorbit despre capacitatea de a recunoaște propriile erori, despre dificultatea de a renunța la un drum care știm că nu ne conduce în direcția bună și despre procesul învățării, care nu se încheie niciodată. În fond, asemenea întrebări depășesc cadrul unei dezbateri despre o carte. Ele ne invită să ne privim cu sinceritate propriile alegeri, să reflectăm asupra consecințelor și să înțelegem că uneori tocmai greșelile ne oferă cele mai importante lecții.
Iar acesta este, eventual, unul dintre marile câștiguri ale întâlnirilor ce poate nu întâmplător și-au găsit culcuș la Secret Garden: dincolo de paginile citite și de opiniile împărtășite, fiecare pleacă acasă cu idei noi, subiecte la care merită să reflecteze și bucuria unei comunități unite prin pasiunea pentru lectură. Zic asta fară să trec în revistă nelipsitele inevitabile comentarii despre pantofi eleganți, diete de slăbire ori vacanțe trecute sau viitoare.
Plăcerea de a comenta o carte bună este rotunjită de emoția întâlnirii cu prietenii, cu tot arsenalul ei de zâmbete și îmbrățișări, devenind astfel cea mai frumoasă floare din grădina secretă.
Andreea Bojincă
N,N, Vezi o imagine de la eveniment pe observatorul.com la rubrica - evenimente culturale
|
Andreea Bojincă 10/27/2026 |
Contact: |
|
|