Ianuarie literar (Gerar)
Începutul anului aduce și apariția pe lume a unor scriitori.
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești ( (Târgoviște, 1.01.1868 – București, 14.12.1946), scriitor, judecător, academician, câștigător al premiului național pentru proză, a avut o poziție politică antidemocratică în timpul regimului legionar și antonescian. Ca scriitor, a publicat povestiri, inițial scrise pentru copiii săi, foarte cunoscute devenind Puiul, Privighetoarea, Niculăiță Minciună. A publicat cărțile În lumea dreptății, Întuneric și lumină.
Emil Gârleanu (Iași, 5.01.1878 – Câmpulung Muscel, 2.07.1914) are, ca scriitor, un univers literar asemănător, cartea Din lumea celor care nu cuvântă prezentând lumea vietăților mărunte, a păsărilor, animalelor, plantelor și gâzelor. Nucul lui Odobac este de orientare sămănătorisă, deplângând dispariția țăranilor și a tradițiilor. A mai avut contribuții regizorale de film.
Ioan Budai Deleanu ( Cigmău, Geoagiu, Hunedoara, 6.01.1760 - Lemberg/ Liov, Ucraina, 24.08.1820), scriitor, jurist, teolog, lingvist, traducător, corifeu al Școlii Ardelene, a scris capodopera „Țiganiada”, „poemation eroi-comic” , cu un context alegoric și ironic, demonstrând geniu verbal, și poemul satiric „Trei viteji”, cu motive din opera lui Cervantes, precum și lucrări cu caracter filologic (gramatică) și juridic (codul penal).
Ion Heliade Rădulescu (Târgoviște, 6.01.1802 – București, 27.04.1872) a fost un personaj de primă importanță în revoluția de la 1848, la înființarea Societății Academice Române, la înființarea presei în limba română, la publicarea unor lucrări de gramatică și la traducerea din Lamartine, Byron, Moliere, Dante, cervantes, Young. Menționăm, dintre proze, Domnul sarsailă autorul, iar dintre poezii, balada Zburătorul. A mai scris elegii, sonete, fabuleteatru și lucrări filozofice.
Ionel Teodoreanu (Iași, 6.01.1897 – București, 3.02.1954), frate cu epigramistul Păstorel Teodoreanu, a făcut parte din gruparea scriitoricească de la revista Viața românească și este cunoscut în special pentru romanul La Medeleni, trei volume, unde surprinde cu măiestrie poezia adolescenței. Ulița copilăriei și În casa bunicilor sunt pagini de memorialistică. A evocat sentimental Iașul, înainte de a se muta la București.
Ion Minulescu (București, 6.01.1881 – București, 11.04.1944), a copilărit la Slatina, orașul de origine al mamei, a urmat cursurile școlare al Pitești , fiind autor de romane (Corigent la limba română), poezii (Romanțe pentru mai târziu, Nu sunt ce par a fi), teatru, traduceri. Fără a fi inclus în manuale multă vreme, este autorul unor poezii de succes, deoarece au fost puse pe muzică, precum: „Iubire, bibelou de porțelan,/ Obiect cu existența efemeră,/ Te regăsesc pe-aceeași etajeră/ Pe care te-am lăsat acum un an...” (Romanță fără ecou).
Cel mai mare poet român, Mihai Eminescu (Botoșani, 15.01.1850 – București, 15.06.1889) a avut, după cum arată documentele, ascendenți în Banat și în Basarabia (Hotin), a urmat școala la Cernăuți și a debutat la o vârstă fragedă, la șaisprezece ani, cu poezia La mormântul lui Aron Pumnul, cu ocazia morții profesorului său, și cu poezia De-aș avea, în revista românească Familia de la Pesta, în care realizatorul revistei, Iosif Vulcan, îi schimbă numele de scriitor, din Eminovici în Eminescu. La șaptesprezece ani se alătură, ca sufleur, unor trupe ambulante de teatru, apoi este copist la Teatrul Național din București. Student audient sau extraordinar la Viena și la Berlin, neavând diploma de bacalaureat. La Iași, directorul bibliotecii, profesor, inspector școlar, apoi la București, jurnalist și redactor șef al ziarului Timpul. A fost prieten cu marii scriitori ai epocii și a fost elogiat de mari critici, ca Titu Maiorescu și G.Călinescu. Începând din anul 1883 devine pacientul unor spitale, cu crize și rare reprize de conștiență. După aceste sumare date biografice, menționăm că opera sa literară excepțională a fost scrisă într-o foarte scurtă perioadă de timp: poezii (Scrisorile, Luceafărul, Memento mori, multe puse pe muzică: Somnoroase păsărele, Sara pe deal, Pe lângă plopii făfă soț, Mai am un singur dor), proză (Geniu pustiu, Cezara, Sărmanul Dionis), teatru, publicistică. În țară și în străinătate sunt monumente închinate poetului, asociații și străzi care îi poartă numele, chipul fiindu-i imprimat pe bancnota românească cu cea mai mare valoare, cea de 5.000 lei.
Eminescu reprezintă eterna spiritualitate și cultură a românilor.
Despre Ioan Slavici și Ion Luca Caragiale am scris în articolele anterioare.
Pentru literatura universală, ianuarie înseamnă Stendhal, Anne Bronte, Calderon de la Barca, Lewis Caroll, Umberto Eco, Beaumarchais, Jack London, A.P.Cehov, Moliere, Isaac Asimov.
Corneliu Vasile
|
