Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente
Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiva 2026
Articole Arhiva 2025
Articole Arhiva 2024
Articole Arhiva 2023
Articole Arhiva 2022
Articole Arhiva 2021
Articole Arhiva 2020
Articole Arhiva 2019
Articole Arhiva 2018
Articole Arhiva 2017
Articole Arhiva 2016
Articole Arhiva 2015
Articole Arhiva 2014
Articole Arhiva 2013
Articole Arhiva 2012
Articole Arhiva 2011
Articole Arhiva 2010
Articole Arhiva 2009
Articole Arhiva 2008
Articole Arhiva 2007
Articole Arhiva 2006
Articole Arhiva 2005
Articole Arhiva 2004
Articole Arhiva 2003
Articole Arhiva 2002


Poemele Patriei


PATRIE ROMÂNĂ!
.
Într-o țară așa de frumoasă, cu un trecut așa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie și cum să nu-ți ridici fruntea, ca falnicii strămoși de odinioară, mândru că poți spune: „Sunt român!”
(Alexandru Vlahuț㠖 România pitorească)
.
Patria este poporul, nu tagma jefuitorilor.
(Tudor Vladimirescu – Citatepedia. ro))
.
Patrie Română, preamărește-ți fiii,
Cei ce s-au jertfit, prin sacru legământ!
Mamele vor plânge veșnic toți vitejii,
Vor plânge și-n ceruri, nu doar pe pământ.
.
Patrie Română, adună pe ai tăi copii,
Florile de aur, strânge toți Românii,
În vatra străbună, să fim mereu uniți,
Să trăim în pace, precum bunii frați!
.
Patrie Română, țara mea frumoasă,
Tu, care prin veacuri ai fost urgisită,
Ia puteri din ceruri, ca să înflorească,
Glia ta cea verde, în veci de veci unită!
.
Patrie Română, ridică-te, apără-ți poporul!
Dă-i puteri țărânii, să-nflorească toată
Și-n valuri de aur să se miște-ogorul,
Țara noastră dragă, fie-mbelșugată!
.
.
ISTORIE

„Biserica lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului, ea care domnește puternică dincolo de granițele noastre și e azilul de mântuire națională în țări unde românul nu are stat, ce va deveni ea în mâna tagmei patriotice? Peste tot credințele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, amenință toată clădirea măreață a civilizației creștine.”
(Mihai Eminescu– Citatepedia. ro)
.
Florile de gând au apărut în litere de aur,
În pagini scrise aprig, cu focul inimilor.
Spiritele mari au fost flăcări vii ale istoriei,
Au înfăptuit unirea, jertfiți pe altarul patriei.
.
În inimile noastre purtăm durerea părinților,
Mereu triști, aplecați spre seva câmpiilor,
În ochii lor, se sting luminile speranțelor,
Le pleacă iar copiii dragi, în largul zărilor…
.
Ei scriu mereu istoria cu asprimea palmelor,
Își strigă spre cer durerea neputințelor,
Dar, ogorul este mai mic, mult mai sărac,
La toate străinul le vine astăzi de hac...
.
Noi, fiii acestui secol, cum vom mai putea
Să lăsăm, prin misiune sfântă, o țară unită,
Când ne lovim de zidurile neputinței,
Când ne înfioară lacrimile suferinței?
.
Doar bunul Dumnezeu cu marea-I iubire
Se va îndura cândva de lacrimile noastre,
Vom păși demni pe cărări de fericire,
Românii înfrățiți prin Marea Unire!
.
.
ROMÂNIA, O ȚARA DE VIS
.
Când aș iubi,
mi-aș întinde spre cer toate mările
ca niște vânjoase, sălbatice brațe fierbinți,
spre cer,
să-l cuprind,
mijlocul să-i frâng,
să-i sărut sclipitoarele stele.
.
Când aș urî,
aș zdrobi sub picioarele mele de stâncă
bieți sori
călători
și poate-aș zâmbi.
.
Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup.
(Lucian Blaga – Dați-mi un trup, voi, munților!)
.
Era un vis cu ochii larg deschiși
plini de incertitudini și neliniști,
ca-ntr-un sfârșit de adolescență târzie,
când vrei să te-ntorci la copilărie,
dar simți în tine tumultul mării
și pleci spre-un țărm necunoscut.
Numai lumina mării te face să te-ntorci,
în țara ta de vis unde ai dori
să regăsești putere să mergi,
să ajungi la mare, la marea din tine.
.
.
ROMÂNIA, ȚARA FRUMUSEȚII
.
„De treci codri de aramă, de departe vezi albind
Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint”
(Mihai Eminescu – Călin, file din poveste)
.
O ploaie-curcubeu peste piscuri de Carpați,
Zăpada cristalină, cascade printre brazi...
În văile umbroase, un verde de cristal...
Pe-altarele iubirii făclii albastre ard....
.
Pe șesuri macii roșii pun strajă holdelor...
În crânguri căprioare-farmec izvoarelor...
Pădurile întinse în vraja poveștilor,
Cu râuri de argint duc dorul călător...
.
Sub ploile de stele, livezile în floare,
Grădinile cu miresme îmbătătoare,
Aceasta-i România, plai în sărbătoare,
O țară a iubirii ca o inimă mare.
.
În zările albastre, vulturi plutesc ușor...
Cu ochii bucuriei, inimi tresar de dor...
Sporește-n frumusețea fața copiilor
Și Domnul Dumnezeu deasupra tuturor!
.
Este credința noastră tărie de granit,
Umple cu iubire sufletul neprihănit,
Speranța ne aduce că tot ce am trăit
Este destinul nostru, pe drumul hărăzit...
.
Dumnezeu ne-a lăsat cea mai frumoasă țară
Cu grijă ocrotită de Sfânta Fecioară...
Să ne rugăm azi fierbinte la Domnul Slavei,
Pacea și fericirea-i visul României...!
.
Mame sărută pruncii... Binecuvântare!
Să fie demni și mândri-n România Mare...,
Cu suflete curate mereu să trăiască
Și draga patrie veșnic s-o înflorească!
.
Mereu va curge Tisa, Mara și Siretul,
Ca Mureșul și Oltul, Buzăul și Prutul,
Dunărea va duce marele vis al nostru,
Dor de pământul țării, sub auriu astru...
.
Și va veni o vreme a sfintei biruinți,
Când vor fi foarte mândri părinții din părinți,
Noi n-am lăsat să piară limba nici credința
Și-am făurit o țară cum le-a fost voința.
.
Cei ce credincioși vor fi patriei străbune,
Cei ce vor face bine c-a noastră națiune
Liberă și demnă să se afirme-n lume,
Ei vor fi în veci binecuvântați de mume...
Și de Bunul Dumnezeu!
.
.
CODRII MOLDOVEI
.
Codrii Moldovei ard viu pe înaltele piscuri,
Freamătă frunzele aurii peste verzi lacuri,
Apele învolburate se albăstresc între maluri,
Miresmele toamnei urcă-n cer printre ramuri.
.
Se zbat în cascade albe izvoarele luminate
De mierea toamnei, de razele parfumate,
În ecou răsună un strigăt de cerb lopătar,
Brândușele mov pe iarba verde, vis în dar...
.
Cad fulgii argintii din seninul îndepărtat,
Bolta albastră freamătă de dor neîmpăcat,
Peste stâncile sure, covorul alb de zăpadă,
Scânteieri de aur, apus violet de toamnă.
......
Ce dulce respirare în aerul plin de ceață!
Voci din alte timpuri, dor de o altă viață
Răsună liniștit între munții semeți și înalți,
Dragostea prinde aripi între Românii frați.
.
„Mi-e dor de Tine, Doamne, mi-e dor de Tine!”
Strigă sufletul nostru ars de dorul vieții senine.
Doar între frumoșii munți simțim marea bucurie,
Trăim prin foc ardent a sufletului imensă fericire.
.
.
ȚARA MEA DE LUMINĂ
.
„România este patria noastră și a tuturor Românilor.
E România celor de demult și a celor de mai apoi.
E patria celor dispăruți și a celor ce va să vie.
(Barbu Ștefănescu Delavrancea)
.
Nori negri se rostogolesc mereu peste țară,
Ne tremură sufletele de spaime cumplite,
Mor toate speranțele în inimile împietrite,
Uităm dacă afară este iarnă sau primăvară.
.
Ce uragan se abate peste un blând popor,
Ce alte suferințe îl mai așteaptă în viitor,
Ce destin i-a hărăzit acum Marele Ziditor,
Când va sfârși, Doamne, drumul istovitor?
.
Mi-e dor de țara mea, urcând spre lumină,
Cu munți, cu ape, câmpii, cu bolta senină,
Mi-e dor de bucuria ce se revărsa din infinit,
Peste pământul românesc, pământ mult iubit.
.
Țara mea de lumină, urcând în azur, va înflori,
Pe verzile câmpii, soarele va alerga-n valuri,
Florile roz-albe vor îmboboci în ramuri
Și-n inimi toate speranțele vor înmuguri.
.
.
MUGURI DE LUMINĂ
.
Te rog, Doamne, dă-mi lumina frumuseții Tale!
Deschide-mi poarta inimii, să mă pătrund de ea!
Din mugurii de lumină să scriu pe cer cu stele
Iubirea ce-a făcut să înflorească inima mea.
.
Cu mugurii de lumină să Te slăvesc mereu,
Să fac să vibreze Dumnezeirea în oameni,
Pătrunși de frumusețea Marelui Dumnezeu,
Să meargă doar pe drumul iubirii de semeni.
.
Din muguri de lumină să fac cununi de stele,
Să lumineze mereu drumul păcii, al fericirii,
Să înflorească ca-n rai grădina Țării Mele
Și toți Românii să trăim sub aura iubirii.
.
Doamne, revarsă-Ți bunătatea Ta peste România,
Alungă, Te rugăm, norii negri ce-o acoperă adesea,
Ajut-al nostru popor să înfrunte orice rău și urgia
Să nu vină peste el nici foc, nici ape ori durerea!
.
.
ROMÂNIA
.
Cel mai frumos lucru la România rămâne România.
(Cristi Puiu)
.
R ăsari, insulă de vorbire română,
O mamă iubită, ca o icoană sfântă,
M ereu rotită sub soarele veșniciei,
A leasă mireasă, grădina Fecioarei,
N icicând uitată de Marele Dumnezeu,
I ubită de fiii ce te iubesc mereu,
A urită coroană de spice a pâinii.
.
.
BASARABIA
.
„Basarabia,
Credință românească.
Pământ românesc.”
(Haiku-Dumitru Delcă-citatepedia.ro)
.
B asarabie, Basarabie cu plaiuri frumoase
A duni tot cerul în ochii Românilor,
S crii în carte de istorie a neamului
A tâtea legende vii ale veacurilor,
R ămas-ai vatra veche a străbunilor,
A cum despărțită de surorile tale,
B asarabie, mereu sfâșiată și trădată,
I ubirea arde pentru Românii frați,
A rde ca focurile vii din Carpați…
.
.
BUCOVINA
.
„Cu sabia n-a fost luată însă nici Bucovina de austrieci,
nici Basarabia de ruși, ci prin fraudă.”
(Mihai Eminescu, ziarul Timpul, 1 martie, 1878)
.
B ucurie și lacrimă ești în inima Românilor,
U nită cu România am dori să fii mereu
C u ale tale obcine, dor în sufletul meu,
O țară-floare pe plaiul străbunilor,
V ibrezi ca o lumină pe cerul de mai,
I ubită de Domnul, ai dat oameni mari,
N untiri între aștri, voievozi legendari,
A rderi în inima poeților nemuritori.
.
.
PĂMÂNT ROMÂNESC
.
„Îmi iubesc pământul natal, nu pot sta nicăieri, printre străini, mai mult de două luni,
pașii mei pornesc singuri înapoi spre țara mea de care mi-e dor, mi-e dor.”
(George Enescu – Interviu în Neamul românesc)
.
Pământ românesc, pământ mult iubit!
Câte vieți, câte vieți pentru tine-au pierit?
Câte inimi înflăcărate, în floarea tinereții,
Le-ai primit în sânul tău, jertfa dreptății.
.
Pământ românesc, pământ drag al meu!
Te cuprind în suflet mereu, mereu,
Te port în gând, cum port trecutul tău,
Istoria zbuciumată a neamului meu.
.
Eu văd ochii celor ce-atât te-au iubit,
Chipul celor ce pentru tine s-au jertfit,
Să fim Românii uniți într-o singură țară
Și limba română să ne fie comoară.
.
Pământ românesc, străvechi pământ!
Cu toate spicele mișcate de vânt,
Te înclini adânc în fața Domnului,
Mulțumind pentru unirea neamului.
.
Pământ de dor, pământ românesc!
Câte flori dragi la noi înfloresc!
Câte frumuseți aici strălucesc!
Cât de mult copiii tăi te iubesc!
.
Pământ românesc, fii binecuvântat!
.
.
SUFLETUL ROMÂNESC
.
„Sufletul românesc e cea mai mare minune a Istoriei. Zeci de neamuri străine l-au hărțuit și l-au schingiuit; veacuri multe a gemut sub multe stăpâniri vrăjmașe; popoare falnice s-au stins, împărății trufașe s-au prăbușit în jurul lui și peste dânsul: nimic nu i-a putut zdruncina credința în soarta lui și, când a venit ceasul, s-a înfățișat lumii mai unitar, mai sănătos, mai încrezător ca orice alt neam. Granițele silnice, care ne-au ciopârțit sute de ani, n-au fost în stare să ne atingă inima.”
(Liviu Rebreanu – Citatepedia.ro )
.
În noi, înflorește mereu Sufletul Românesc,
În noi, s-aprinde iubirea de pământul strămoșesc,
Din noi, pornesc cântări către Tatăl Ceresc,
Imn de pace pentru neamul românesc.
.
Sufletul Românesc are Har Dumnezeiesc,
Are multă duioșie, frumusețe, bucurie.
Sufletul Românesc are izvor ceresc,
Are multă profunzime, dor, armonie.
.
Sufletul Românesc are iubire de neam,
Sufletul Românesc are iubire de țară,
În el, se-aprind seara stelele-n ram,
Din el, izvorăște dulcea primăvară.
.
Sufletul Românilor poartă dragostea străbunilor,
Sufletul Românilor are strălucirea munților,
El este ca susurul cristalin al izvoarelor
Și reflectare-n oglindă infinită a cerurilor,
.
În sufletul Românesc idealuri înfloresc:
România Mare, ca o inimă-floare,
Limba român㠖 a patriei cunună,
Pe veci aici stăpân – Poporul Român!
.
.
MĂRIRE ȚIE, POPOR ROMÂN!
.
„Eu, din români îmi trag sorgintea. C-o sfântă dragoste-i iubesc și,
pentru tot ce-i românesc, oricând, și brațele și mintea și sufletul mi le jertfesc.”
(B. P. Hasdeu – Citatepedia. ro)
.
Mărire ție, mărire ție, popor român!
Mândru de al tău nume, de pământ străbun,
Ridică azi fruntea către Dumnezeu!
Să fii în veci unit, drag popor al meu!
.
Ai trecut prin vremuri cu-atâtea dureri,
Ai înfruntat curajos alte de multe necazuri,
Dar speranța ți-a dat mereu visul nemuririi,
Dorul de viață și marea putere a iubirii.
.
Popor român, drag popor mult încercat,
Să fii de Dumnezeu mereu binecuvântat!
Azi, tu porți în inimă o caldă lumină:
Visul de unire a înflorit în orice inimă.
.
Să facem poduri de flori, de cărți, de inimi,
Poduri de artă, de iubire, între toți Românii!
Să fim iar uniți, toți Românii în Dacia Mare!
Uniți, înfrățiți, iubitori, sub același soare!
.
Mărire ție, mărire ție, popor român!
Mândru de al tău nume, pe pământ străbun,
Ridică azi fruntea către Dumnezeu!
Să fii în veci unit, drag popor al meu!
-----------------------
Ecaterina CHIFU






Ecaterina Chifu    12/1/2025


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian