Dileme - Se mai si întâmplă...
Vi s-a întâmplat vreodată să treceți pe lîngă cineva și să cadeți pe gânduri după câțiva pași cu întrebarea mintală: de unde îl cunosc? Te oprești îngândurat, te uiți peste umăr și observi că și persoana cu pricina s-a oprit cu asemenea întrebare. Te întorci, îl saluți și, incidential, întrebarea pornește de pe ambele perechi de buze: Ne cunoaștem? Se face schimbul de nume, de locul nașterii și câte alte amănunte ca să risipești nedumerirea. Unii sfârșesc printr-o îmbrățișare reciprocă, alții cu scuze și zâmbete de binețe. Se întâmplă.
Un caz intamplat: o doamna serioasă s-a oprit și a salutat un trecător. Acesta s-a oprit, a zâmbit binevoitor și a întrebat în mod firesc: Ne cunoaștem?
- Desigur, a sosit răspunsul. Am copilul tău
Cetățeanul a rămas perplex. Copilul meu? Era căsătorit de zece ani, nu și-a înșelat soția niciodată și nu înțelegea ce se petrece. A stat pe gânduri câteva clipe și a întrebat-o:
- Poate că greșesc, dar ești cumva femeia cu care am avut o aventură cu ani în urmă la o petrecere comună cu prieteni și am mers puțin cam prea departe cu vinul și aventura?
- Nu, nu m-ai înțeles, a răspuns zâmbind doamna. Eu sunt profesoară și am copilul tău în clasa mea...
Se întâmplă... Îmi revine în minte că, acum ani de zile, un nepot al mamei mele mi-a trimis o scrisoare dintr-un lagăr de emigranți români, rugându-mă să îi caut un serviciu aici, el fiind aprobat să vină în Canada. Un băiat destoinic, inginer atomist, familist, merita un loc bun de lucru aici. Eu aveam un amic la Hydro, un șef de secție, inginer și el, și i-am transmis rugămintea. Și, cum spuneam că toate se pot întâmpla, la sosirea rudei mele în Toronto, l-am înfățișat amicului meu de la Hydro. Am rămas uluit când i-am văzut țipând și îmbrățișându-se. Au fost colegi de Facultate în București.
Există o corelație între o întâmplare și o coincidență. Deși la prima privire pare a fi și a avea aceeași însemnătate, coincidența este deosebită. Te gândești la ceva, la o anumită persoană și vezi că soarta te-a ascultat. Spui nu o dată: De ce nu m-am gândit la un milon de dolari sau să câștig la loterie? Întâmplarea este ceva neorganizat, neașteptat și care te pune câteodată în poziția a nu ști ce să faci.. O putem caracteriza sau defini ca ceva care se produce sau se petrece în mod incidental, în urma unui concurs de împrejurări sau a unui hazard, sau îi putem spune, eventualitate. Se întâmplă să și cazi...
Îmi povestea un amic ce mă însoțea în drum spre Whitby, un orășel în estul provinciei Ontario, ceva interesant și care mi-a rămas multă vreme în minte. Își reparase mașina la unul din garajele-auto în Whitby, nu a fost prea mulțumit de rezultat, dar i-a plăcut acolo o tinerică, cu mulți ani în urmă. M-a rugat să mă opresc la atelier, nu era departe și a coborât pentru câteva minute. S-a reîntors alături de o frumusețe de domnișoară, păreau o pereche dospită în ceruri, m-a salutat tinerica grațios și amândoi m-au rugat să-mi continui drumul singur. Azi au doi copii, o frumusețe și o căsătorie de povești. Se întâmplă...
Am fost și eu odată tânăr, însurătoarea nici nu intra în planurile mele, dar am întâlnit-o pe actuala mea soție, absolut din întâmplare. Timp de peste 65 de ani, vorbim adesea de împrejurările neașteptate în care ne-am întâlnit. Deh! Se întâmplă...A visat la un om perfect și a găsit.
Harry Beer
Toronto
|
Harry Beer 11/20/2025 |
Contact: |
|
|
