Lui, Eminescului mărire
motto
ALINTĂTOR de inimă română,
LUMINĂ LINĂ, dulce taină
Și veșnic leac, pe-a noastră rană,
Voi, purtători de strălumină,
Români jertfelniciți în toate,
Duceți cu voi, eterna vină
De-a cere vremilor, DREPTATE
*
Lăsați din ceruri să îmi vină
Pe voi, pe suflete, pe toate,
Sfințita cea LUMINĂ LINĂ
Ne facă viețile curate.
Coboare-n voi, în fiecare
Cel PREASMERIT și PREAIUBIRE,
Și îmbunata cea IERTARE,
Și-a Ta din cer, DUMNEZEIRE.
Și DRAGUL SFÂNT de-a noastră ȚARĂ,
De NEAMUL moșilor din moși,
De toți acei ce se-nălțară
COLUMENE-n piatră, din stămoși.
De cei ce-acum sunt maci pe glie
Și roi de stele în ceresc,
Ca noi mereu aici vecie
Să fim cu suflet, românesc.
**
În plânsă rugă de iertare
Pe toți vă pună gândul meu,
Icoane sfinte în altare
Să fiți în rai, cu Dumnezeu.
Și nu uitați, din vremi bătrăne
Aicea timpul ne-a știut,
Noi veci vom fi un azi și-un mâine,
Și-al lumii neam, de început.
Iar de vom fi fără prihană
În toate cele ce-or să vină,
Cerescul înc-o să vă cearnă
Pe voi cu picuri de, LUMINĂ LINĂ.
Mircea Dorin Istrate
|
