O altfel de iarnă
S-a ascuns iarna șireată
Printre dorințe și visuri
Amintiri de altădată,
Ne sunt acum paradisuri.
Nămeți de gânduri sfioase
Troienesc în mintea noastră,
Sufletul cu nea le coase
Într-o-nchipuire-albastră.
Din trăiri nevinovate
Și inocente iubiri,
S-au bătut în nestemate
Voaluri de ninse-amintiri.
Chiar de iarna se ascunde,
Ne îngheață suflul ei,
În inimă ne pătrunde,
Și ne simțim anii, grei.
Singurătate
Mlădioasă și sfioasă,
Te strecori pe nesimțite,
Timidă ca o mireasă,
Printre gânduri rătăcite.
Adierea-ți mătăsoasă,
Mă mângâie și m-alintă,
Simt cum liniștea-mi descoasă
Și tristețile-mi frământă.
Ești atât de delicată,
Ca o umbră te strecori,
Intri pe ușa-ncuiată,
Simt cum mă cuprind fiori.
Vrei să ai întâietate,
Ca o nimfă, grațioasă,
Însă tu, singurătate,
Tu, nu ești deloc frumoasă.
Printre cuvinte și frânturi de timp
Ne plimbăm prin timpuri ireale,
Evadând din labirinturi de destin,
S-au scris în timp multe povești bizare,
Marcate de emoții în suspin.
Astăzi distanțele s-au comprimat,
În fluturi de lumină s-au topit,
Iar amintirile s-au așezat,
În albume plutitoare-n infinit.
Timpul ne-a-nghițit copilăria,
Tinerețea noastră-i prăfuită,
În fire nevăzute, nostalgia,
Plutește-ntr-o iubire-nchipuită.
Printre cuvinte și frânturi de timp,
Se scurge ce a mai rămas din viață,
Am vrea s-ajungem în vârf de Olimp,
Dar timpul zboară, nu îi facem față.
Părerile de rău s-au așezat
În rafturi, cu dureri amestecate,
Speranțele sunt toate la iernat,
În cuferele vechi și înghețate.
|
